Articol de Dan Bâra - Publicat marti, 14 aprilie 2020 17:51
Chiar dacă la Barcelona a câștigat tot ce se putea, Messi nu a reușit să ia niciun trofeu cu Argentina, în ciuda celor 138 de prezențe în tricoul ”pumelor” și a statutului său de superstar. La Mondialul din 2022 va avea 35 de ani și își va juca, cel mai probabil, ultima carte.
E momentul ca, pe final de carieră, argentinianul să treacă peste animozitățile față de conaționali și să accepte ca măcar unul sau doi dintre aceștia să i se alăture la Barcelona pentru a încerca să creeze pe Camp Nou nucleul care să ducă Argentina spre titlul mondial.
La fel ca orice alt jucător, Messi depinde de coechipieri. Un meci sau un turneu se câștigă punând în valoare oamenii decisivi, adică exact lucrul pe care ”naționala” Argentinei nu reușește să îl facă. Deținătorul Balonului de aur este un jucător greu de înțeles de către coechipieri, iar sclipirile sale, chiar dacă sunt individuale, sunt alimentate de jocul colectiv.
Spre exemplu, ruperile de ritm și sprinturile false pe care Messi le face cu scopul de a deruta adversarul îi permit să găsească timpul și spațiul necesare pentru a controla balonul în poziții avansate. Dacă colegii de echipă nu îl înțeleg, atunci jocul său suferă. De aici provine și discrepanța dintre evoluțiile strălucitoare de la Barcelona și cele mai degrabă șterse de la ”naționala” Argentinei.
De la autoritatea lui Cruyff, la cea a lui Messi
În ultimul an din cariera de fotbalist, Cruyff se transfera de la Ajax la Feyenoord, marea rivală a ”lăncierilor”. O făcea în condiții financiare și sportive excepționale. Sumele încasate erau faraonice, iar în vestiar nu mișca nimic fără acordul său. Și nici pe teren, evident. Legendarul jucător nu a recunoscut niciodată că el făcea legea la club, însă Gullit, care pe atunci era abia la începutul carierei, spune că lucrurile stăteau exact invers: ”nu antrenorul decidea tactica și titularii, ci Cruyff”.
La fel stau lucrurile și la Barcelona. Influența lui Messi e binecunoscută. Acesta are un cuvânt greu de spus nu numai în jocul echipei, ci și în numirea sau destituirea antrenorilor sau în privința transferurilor. Nu de puține ori, atunci când argentinianul nu a dorit un jucător la echipă, acesta nici nu a venit. Practic, autoritatea sa la Barcelona e suficient de mare încât să ia deciziile strategice pe care și le poate permite, țintind Mondialul din 2022.
Qatar, ultimul bal
Messi are anumite particularități în exprimare și de aici vine reticența de a colabora cu anumiți fotbaliști. Dar, la Mondialul din Qatar, poate ultimul din cariera sa, va avea deja 35 de ani împliniți, o vârstă înaintată pentru un fotbalist.
De la plecarea lui Mascherano, Barcelona nu a mai avut alți argentinieni în prima echipă, în afara lui Messi. Asta deși numele lui Dybala a fost vehiculat în câteva rânduri, iar prietenul cel mai bun al lui Leo, Aguero, nu a ajuns nici el pe Camp Nou.
Dacă Kun Aguero e greu de adus, o serie de alți argentinieni ar putea totuși veni la Barcelona. Printre aceștia se numără Tagliafico, de la Ajax, Lo Celso, de la Spurs, și Lautaro Martinez, de la Inter, deși acesta din urmă e dorit de mai multe cluburi care și-ar permite transferul său. Nu în ultimul rând, ar putea fi reluată pista mai veche, Dybala (Juventus).
Conform casei de pariuri Betfair, Lautaro Martinez are cota 3.50 să ajungă la Barcelona, 4.50 să ajungă la Real Madrid și 3.00 să fie transferat de Chelsea.
Ce susține MM Stoica că face săptămânal pentru suporterul pe care l-a pocnit: „Cumva am reparat-o”
