Cazinourile sociale, locurile în care nu câștigi niciodată: imorale sau ilegale?

În ultimii ani, războiul împotriva cazinourilor sociale și loot box-urilor (cutii cu obiecte virtuale, achiziționate cu bani reali, care nu își dezvăluie conținutul până când nu sunt deschise) s-a încins, tot mai mulți dezvoltatori de jocuri fiind dați în judecată pe motiv că promovează tehnici de gambling în rândul minorilor.

Pe de-o parte, avem titani ai industriei tech precum Facebook, Google, Apple, dar și dezvoltatori de jocuri, precum EA, Ubisoft și alți developeri mai mici, care susțin că nimeni nu este forțat să apeleze la mecanicile de gambling, chiar dacă sunt încurajați să facă asta, iar acest lucru le aduce beneficii în cadrul jocului.

De cealaltă parte, numeroși sociologi și oameni de știință susțin că prezența acestor ”cutii cu surprize” într-un joc sau pe o platformă accesibilă copiilor și oamenilor cu posibile dependențe, fără să fie semnalate ca atare, este nu doar o problemă morală, dar și ilegală.

Jocuri inofensive sau ceva mai sinistru?

Procesul împotriva Facebook, înaintat vineri, 14 mai, vine în urma a două procese similare înaintate împotriva Google și Apple. Reclamanții susțin că în ultimii 10 ani, operatorii de sloturi s-au aliat cu mai multe companii din industria tech pentru a crea un nou tip de produs mai periculos și nociv decât am văzut până acum – cazinourile sociale.

Conform plângerii, cazinourile sociale sunt aplicații mobile care aduc o experiență autentică de cazinou utilizatorilor, mascând costul real și dependența cauzată de acestea cu ajutorul modelului „free-to-play” și al monedelor de joc care pot fi cumpărate cu bani reali. De partea lor, companiile chemate în instanță argumentează că, din moment ce utilizatorii nu pot încasa câștigurile, cazinourile sociale nu pot fi considerate pariuri sau jocuri de noroc din punct de vedere legal.

Cu toate astea, dezvoltatorii acestor aplicații nu ar putea avea încasări atât de mari (din cele 200 de aplicații cu cele mai mari încasări pe Facebook, 95% sunt cazinouri sociale sau jocuri cu loot-boxes) dacă nu ar apela la informațiile la care are acces Facebook - datele personale ale utilizatorilor, pe care aceștia le folosesc pentru a-i targeta pe cei mai vulnerabili și susceptibili la dependența de jocuri de noroc.

Conform datelor înaintate la proces, Facebook preia 30% din orice tranzacție efectuată pe platformă și se asigură că aplicațiile de social casino ajung la cât mai mulți potențiali utilizatori, fără a le semnala ca jocuri de noroc. Prin urmare, compania ar fi la fel de responsabilă ca și cazinourile sociale în sine de dependența și pierderile jucătorilor.

Pe lângă Facebook, atât Google, cât și Apple au fost dați în judecată în procese similare pentru același tip de practici, și sunt deja implicați în altă serie de procese pentru complicitate în crearea dependenței de jocuri de noroc în copii și adolescenți prin intermediul loot box-urilor.

Loot Boxes și dependența de jocuri de noroc

Situația problematică referitoare la loot boxes a început în jurul anului 2010, iar EA și Valve au fost „pionierii” acestei practici în Occident prin intermediul Team Fortress 2 și Mass Effect 3.

Companiile mari de gaming au început să introducă în jocurile lor cutii virtuale, care puteau fi deschise (achiziționate cu bani reali), și care ofereau avantaje în timpul jocului.

Această practică a degenerat pe parcursul următorilor zece ani, ajungând în timp la o industrie în sine, de peste 15 miliarde de dolari, care a indus un nivel de dependență de jocuri de noroc în milioane de copii și adolescenți din jurul lumii, folosindu-se de mecanici identice cu cele dintr-un aparat de păcănele.

Treptat, mai mulți dezvoltatori (precum și platformele pe care jocurile erau găzduite) au fost dați în judecată anul trecut, ceea ce a dus la eliminarea acestor produse de pe AppStore și la eliminarea totală a loot boxurilor de către unii din producători.

Viitorul cazinourilor sociale și loot boxurilor

Un trend început în 2018 vede din ce în ce mai mulți operatori de cazinouri sociale acuzați de practici imorale și ilegale, iar dacă este să ne luăm după sumele plătite fie în urma pierderii procesului, fie ca o înțelegere în afara curților de justiție, aceștia știu că modelul lor de business nu este tocmai legal și moral. Și mult mai toxic decât cel al cazinourile clasice, în care jucătorii sunt conștienți de la bun început că vor investi bani reali cu rezultat incert (câteodată pierzi, altădată câștigi).

Firme precum Playtika, Huuuge Games, DoubleDown Interactive, High 5 Games și multe altele au fost dată în judecată și au plătit sume între 20 de dolari și 6 milioane și jumătate. Australienii de la Big Fish Games, unii din cei mai cunoscuți astfel de operatori din lume, au fost forțați să plătească 31 de milioane de dolari când s-a stabilit că practicile lor nu se pliau legislației în vigoare.

Dacă este să ne luăm după propunerile Comitetului Digital pentru Cultură, Mass-Media și Sport din Marea Britanie, este vital ca aceste practici să fie examinate și să se ia măsuri drastice pentru reglementarea sau chiar interzicerea acestora. Însă, cum până în momentul de față nu au apărut măsuri concrete care să le reglementeze mai bine, este greu de intuit cum arată viitorul cazinourilor sociale.

Este foarte posibil ca aceste companii să continue să fie date în judecată, dar având în vedere că industria a ajuns la sute de miliarde dolari, sunt slabe șanse ca acestea să se oprească de bună voie, fără a fi obligate din punct de vedere legislativ.

Indiferent de rezultate, este clar că atât cazinourile sociale, cât și loot boxurile sunt într-un punct de pivot, din ce în ce mai mulți utilizatori, dar și tribunale realizând cât de prădătoare sunt aceste practici.