Ce este empatia și cum ne poate schimba viața

Însă tot de prin familie s-ar putea să fi deprins obiceiul de a nu ne conecta complet la sentimentele noastre, de a nu ne înțelege clar propriile nevoi, ceea ce se răsfrânge asupra atenției pe care o acordăm celorlalți și a cât de empatici suntem. Dar înainte de a vedea de unde pornește lipsa empatiei și ce putem face pentru a o dezvolta, haideți să vedem de ce este importantă empatia.

Beneficiile empatiei

Empatia ne ajută la:

• Construirea unor relații sănătoase cu ceilalți. Atunci când înțelegem ce gândesc sau își doresc cei din jurul nostru, putem răspunde adecvat situațiilor în care ne aflăm. Asta nu înseamnă să cădem în capcana de a le împlini mereu dorințele, ci să fim echilibrați, să punem întrebări și să vedem cum putem fi alături în măsura puterilor noastre.

• Reglarea propriilor emoții. Empatia ne ajută să ne gestionăm stările în mod sănătos și rămânem echilibrați în situații de criză. Asta înseamnă, de exemplu, că nu punem paie pe foc atunci când luăm parte la o ceartă și empatizăm chiar cu eul nostru din viitor, imaginându-ne dacă stresul creat îi va servi sau ar fi mai bine să ieșim cât mai repede din zona de conflict.

• Dezvoltarea unui comportament de ajutorare. Asta înseamnă că vom tinde să ajutăm în mod dezinteresat pentru că știm că asta poate avea un impact important în viața cuiva.

De unde vine lipsa de empatie

Empatia se moștenește de la părinți, fiind măcar într-o anumită măsură determinată genetic. Astfel, unii oameni vor fi mai puțin empatici și mai degrabă centrați pe propriile nevoi, în vreme ce există și cazuri în care oamenii sunt prea empatici, ajungând să se simtă secați energetic de interacțiunile cu cei din jur. 

Lipsa totală de empatie este și ea posibilă, aceasta manifestându-se la persoanele care suferă de autism, psihopatii, tulburare bipolară, tulburare de personalitate narcisică, schizoidă sau borderline, schizofrenie sau în cazul celor care suferă de stări de depersonalizare. 

Dacă vorbim de agresorii sexuali, aceștia sunt mai mereu, conform studiilor, crescuți într-un mediu în care sunt tratați cu lipsă de empatie, ceea ce duce la incapacitatea de a mai simți suferința victimelor lor.

Lipsa de empatie mai poate fi cauzată și de:

• Părtinire sau bias cognitiv. Oamenii pot, spre exemplu, atribui eșecurile altora unor caracteristici interne, în timp ce își pun propriile neajunsuri pe seama unor factori externi. Mai precis, dacă un coleg de muncă divorțează este pentru că e „un incapabil”, în vreme ce propria noastră relație eșuată este vina iubitului sau iubitei, socrilor, societății etc. Aceste prejudecăți pot face dificilă vizualizarea tuturor factorilor care contribuie la o situație. De asemenea, fac mai puțin probabil ca oamenii să poată vedea o situație din perspectiva altuia.

• Dezumanizare. Mulți cad în capcana de a crede că oamenii care sunt diferiți de ei nu simt și nu se comportă la fel. Acest lucru este deosebit de comun în cazurile în care persoanele ce ar trebui să le trezească empatie se află la o mare distanță. De exemplu, atunci când urmăresc rapoarte despre un dezastru sau un conflict într-o țară străină, oamenii ar putea să simtă mai puțină empatie dacă cred că cei care suferă sunt fundamental diferiți de ei înșiși.

• Învinuirea victimei. Uneori, când o persoană a suferit o experiență groaznică, oamenii fac greșeala de a da vina pe victimă pentru circumstanțele sale. Acesta este motivul pentru care victimele infracțiunilor sunt adesea întrebate ce ar fi putut face diferit pentru a preveni acea situație. Această tendință provine din nevoia de a crede că lumea este un loc corect și drept. Este dorința de a crede că oamenii primesc ceea ce merită și merită ceea ce primesc – lucru care te poate păcăli făcându-te să crezi că lucruri atât de groaznice nu ți se pot întâmpla și ție.

Cum să-ți dezvolți empatia

Din fericire, empatia este o abilitate pe care o poți învăța și întări. Dacă îți dorești asta, iată ce poți face:

• Exersează ascultarea unei persoane fără a o întrerupe.
• Acordă atenție limbajului corpului și altor tipuri de comunicare nonverbală (tonul vocii, expresii faciale, contact vizual sau lipsa lui, postură etc.)
• Încearcă să înțelegi oamenii, chiar și atunci când nu ești de acord cu ei.
• Pune întrebări oamenilor pentru a afla mai multe despre ei și despre viața lor.
• Imaginează-te în pielea altei persoane.
• Încearcă să identifici biasurile pe care le ai și modul în care acestea îți afectează empatia față de ceilalți.
• Caută asemănările dintre tine și oamenii din jur, mai degrabă decât să te concentrezi pe diferențe.
• Dă-ți voie să fii o persoană vulnerabilă, deschizându-te în legătură cu felul cum te simți.
• Încearcă să treci prin experiențe noi pentru a înțelege cum se simt diverși oameni aflați în situații diferite față de a ta.
• Înscrie-te în organizații care susțin schimbarea socială.

În concluzie, empatia se referă la abilitatea de a vedea lucrurile din perspectiva altcuiva, ceea ce ne permite să o înțelegem și ne impulsionează să luăm atitudine pentru a o ajuta. Empatia este un semn al inteligenței emoționale, alături de autocunoaștere, autostăpânire, motivație și abilități sociale. Dezvoltarea inteligenței emoționale este posibilă și de dorit deoarece căpătăm relații mai bune cu sine și cu ceilalți, ușurându-ne drumul prin și așa impredictibila noastră viață.