Articol de Justin Gafiuc - Publicat sambata, 27 iunie 2026, 18:53 / Actualizat sambata, 27 iunie 2026 18:54
Adrian Ștefănescu, 43 ani, a fost junior la Dinamo, a lucrat pentru o mare agenție de impresariat prin care a plasat numeroși tineri fotbaliști români la Academii din Anglia și Scoția, s-a dedicat o perioadă vieții monahale, s-a orientat apoi spre turism. A revenit însă recent în fotbal, în Zimbabwe, unde lucrează ca director sportiv la MWOS Norton, un club din prima ligă. O poveste trepidantă, relatată pentru publicul GSP!
În prima decadă a anilor 2000, devenise omul care deschisese juniorilor români porțile către Anglia.
Lucra în calitate de agent pentru „Stellar Group”, o puternică agenție de impresariat, iar prin el au ajuns la stagii în Albion puști pe nume Dennis Man (Man. City), Andrei Rațiu (Brentford), George Țucudean (Celtic, Man. City), L. Filip (Rangers), Al. Ioniță II (Blackburn), Cojocaru (Liverpool, Reading), Oaidă, Erdei (ambii Wolverhampton), Vasi (Man. City) sau Fl. Matei (Liverpool).
Apoi, brusc, după moartea mamei sale, în Norvegia, țara de adopție, a apucat-o un timp pe calea monahală, inclusiv la muntele Athos și la Sihăstria Putnei. A intrat ulterior în industria turismului, gestionând un hotel aproape de Cercul Polar.
Adrian Ștefănescu, ex-junior la Dinamo, chemat un timp pentru antrenamente și la echipa mare, sub bagheta lui Cornel Dinu, s-a reîntors însă la fotbal. A ales o destinație exotică, Zimbabwe, într-un proiect provocator derulat în fosta colonie britanică.
Adrian Ștefănescu: „Ajutam un prieten la un hotel din Alpii elvețieni. Iar africanii au insistat să-i sprijin. Am acceptat!”
„Pornisem vara trecută într-un traseu de 35.000 de kilometri din Norvegia în Noua Zeelandă, pe bicicletă, de la cel mai nordic la cel mai sudic club de pe glob. Au apărut însă niște probleme, iarna m-a prins în Elveția, unde am rămas câteva luni să dau o mână de ajutor la hotelul unui prieten, în Alpi”, își începe confesiunea fostul impresar.
Și explică felul cum a ajuns tocmai în Zimbabwe: „Prin niște conexiuni mai vechi, m-au căutat cei de la MWOS Club din Norton, o localitate situată aproape de capitala Harare. Se băteau la titlu în acele momente. Și căutau un director tehnic pentru un plan de dezvoltare. Au insistat foarte tare, deși le-am explicat că nu am pregătirea necesară pentru un asemenea post, fiind doar posesor de licență C și o licență B neterminată”.
„Mi-au oferit, finalmente, rolul de director sportiv, cu responsabilități în zona de transferuri și de business. M-am dus acolo să văd despre ce e vorba și am acceptat, până la urmă, propunerea”, continuă Ștefănescu.
„Am petrecut vreo trei ore în arest chiar în prima zi la Harare”. Câștigă 5.000 dolari pe lună
Iar începutul a fost unul tumultos: „Am nimerit în octombrie chiar la derby-ul dintre primele două locuri. Aveam cu mine o cameră GoPro, filmasem atmosfera, cadre din meci, diverse. La final însă, când mă aflam în apropierea vestiarelor, unde-i așteptam pe jucători, s-a iscat un mare scandal după ce un suporter a sărit gardul spre zona VIP”.
Detaliază: „S-a produs acolo o busculadă, a intervenit și Poliția călare, iar eu, din inerție, continuam să filmez, fără niciun fel de intenții neortodoxe. Cei din forțele de ordine s-au alertat însă, m-au reținut și am petrecut vreo trei ore în arest, explicând că nu aveam niciun fel de gânduri ascunse prin acea filmare. Le-am pus și camera la dispoziție, să șteargă clipul respectiv. În fine, m-au eliberat după ce s-au dat și niște telefoane, s-au făcut ceva intervenții”.
N-am nimic de ascuns. Câștig aici cam 5.000 de dolari pe lună. Iar contractele jucătorilor din campionat, la echipele de top, ajung și pe la 7.500 dolari, adică un nivel pe care nu-l ating mulți fotbaliști din liga întâi din România. Se mai dă uneori la instalare și câte o mașină Range Rover!
Adrian Ștefănescu, director sportiv MWOS Norton
„Trimitem un puști la Academia lui Real Madrid, iar la UTA vor merge vârfurile grupei U19”
MWOS, numele clubului, este acronimul de la Moor’s World of Sport, o platformă de pariuri sportive care finanțează gruparea din Norton, înființată în 2019.
„E un fel de Superbet, cu mențiunea că nu au în ofertele de pariere meciurile din campionatul din Zimbabwe ori de la țările din jur. Susținerea financiară vine însă și dinspre industria pietrelor prețioase, care se regăsește cam la 60 la sută din formațiile din primul eșalon. Companiile pun la dispoziție bugetele, dar dau și denumirea echipelor”, explică Ștefănescu.
El spune că misiunea lui la MWOS e să crească și să dezvolte clubul, astfel încât să livreze cât mai mulți jucători pe piața europeană.
„Chiar acum avem un jucător care pleacă la Academia lui Real Madrid. De asemenea, o fată foarte bună de 15 ani merge la echipa feminină a lui Brondby, în Danemarca. Iar vârfurile de la U19 vor veni zilele următoare la un schimb de experiență la Arad, la UTA, de unde așteptăm și o evaluare a acestor băieți”, punctează Ștefănescu.
„Antilopa a sărit dintr-un tufiș, urmărită de un leu ieșit la vânătoare”
Cum e însă viața de zi cu zi în Zimbabwe și ce aventuri a apucat să trăiască în sudul Africii?
„Am mers recent undeva la granița cu Zambia, într-un parc natural, unde am dat nas în nas cu elefanți, zebre, lei, crocodili. Am asistat și la un episod pentru care turiștii ar plăti bani grei să-l vadă live: în timp ce ne plimbam cu mașina, o antilopă a sărit dintr-un tufiș, urmată imediat de un leu ieșit la vânătoare! N-am văzut deznodământul, dar nici nu doream să-l văd!”, povestește Ștefănescu.
Și încă un moment neobișnuit: „Plecasem într-o dimineață spre birou și am vrut să fac un popas la un bancomat, să scot niște bani. Am văzut pe partea opusă a drumului o mulțime de oameni, unii au început să strige la mine, dar, fiindcă purtam echipamentul lui MWOS, am pus pe seama ideii că mă salută, că m-au recunoscut ori că vor un tricou, un bilet la un meci, cum se mai întâmplă în comunitate”.
Realitatea era însă alta: „Când m-am apropiat, m-au oprit doi polițiști și m-au rugat să mă îndepărtez. În bancă tocmai se produsese un jaf și se desfășura operațiunea de capturare a bandiților!”.
Urmează să vină în curând aici un prieten din Marea Britanie, alături de care vom lansa și un program de scouting. Vom merge împreună și într-un safari adevărat, o experiență pe care n-am apucat nici eu s-o trăiesc, fiindcă am fost foarte ocupat cu fotbalul. Vom ajunge și la celebra cascadă Victoria Falls, una dintre principalele atracții ale țării
Adrian Ștefănescu, director sportiv MWOS Norton
„Benzina costă cam 2 dolari pe litru, iar discrepanțele săraci-bogați sunt stridente”
La Norton, un oraș cu circa 70.000 locuitori, practic o suburbie a capitalei Harare, Ștefănescu locuiește într-un apartament de trei camere și beneficiază de șofer personal.
„Traficul e îngrozitor, iar benzina costă destul de scump, depășește deseori și 2 dolari pe litru. Majoritatea populației e săracă, iar discrepanțele față de clasa bogaților e stridentă”, oferă Ștefănescu amănunte din Zimbabwe.
El e hotărât să rămână la MWOS cel puțin trei ani, pentru că „m-am angajat la acest proiect pe care vreau să-l respect. Mai ales că am întâlnit aici oameni serioși, un patron formidabil, care cheltuie mulți bani pentru club, raportat la condițiile existente în fotbalul din Zimbabwe. Avem un buget anual de circa 4 milioane de dolari”.
„Se încuie stadioanele înainte de meciuri ca să nu intre spiritele rele”
Se laudă că a învățat ceva cuvinte și în dialectele locale, în Zimbabwe se vorbesc 12 limbi diferite. Iar episoadele de magie și vrăjitorie, tipice fotbalului african, nu lipsesc din peisaj!
„N-am avut parte în vestiar sau pe teren de ritualuri din acestea mai speciale, dar există pretutindeni tradițiile și superstițiile lor. Eu nu cred în ele, fiindcă vin dintr-o altă cultură, cea europeană, dar le respect fără niciun fel de probleme. Se încuie stadioanele înainte de meciuri ca să nu intre spiritele rele și alte chestii din astea”, relatează Ștefănescu.
Și adaugă: „La noi la echipă sunt cântecele acestea războinice, foarte interesante. Mai intervin și eu cu un «Tatăl nostru». Ne înțelegem cumva. Iar la finalul partidelor ne strângem într-un cerc și avem un moment al nostru de încurajare și susținere”.
Aici, în Africa, îmi dau seama cum, în fotbalul mare, am pierdut simplitatea și bucuria jocului. Când văd acum cum, la toate nivelurile de vârstă, jucătorii și publicul se bucură la fiecare gol, la fiecare fază, la orice mică realizare, parcă îmi crește și mie inima
Adrian Ștefănescu, director sportiv MWOS Norton
Fervoarea Cupei Mondiale: „Toată lumea ține aici cu vecinii din Africa de Sud”
E racordat, bineînțeles, și la tumultul Cupei Mondiale: „Toată lumea ține aici cu țara vecină, Africa de Sud. Meciurile se trăiesc cu pasiune și e o întreagă nebunie pe durata partidelor, mai ales că Bafana-Bafana a trecut deja de grupe, așa că aventura și speranțele continuă”.
Dar în tot acest vârtej al unei aventuri inedite departe de casă, fostul impresar rămâne prins cu fire nevăzute de oameni, emoții și gânduri legate de România.
„Ultima dată am venit în ianuarie în țară. Chiar dacă timpul a fost destul de scurt, am apucat să mă văd cu Țucudean, cu Ogăraru, cu Gabi Glăvan, care a lucrat o perioadă la Dinamo. N-am cum să mă rup de România. Acolo îmi sunt rădăcinile, acolo m-am retras într-un moment sensibil al vieții mele la Sihăstria Putnei, unde am petrecut un an de liniște și de regăsire”, mai spune Adrian Ștefănescu.
N-aș schimba nimic din parcursul acesta al vieții mele. Am trăit o mulțime de experiențe interesante, nu regret niciun pas făcut. Și dacă ar fi să repet ceva, m-aș întoarce din nou la origini, adică la Muntele Athos și la Putna
Adrian Ștefănescu, director sportiv MWOS Norton
Amintiri speciale cu Ferguson: „Iubea caii, vinul roșu cât mai sec, friptura de vițel și haggys-ul scoțian”
Și încheie cu o amintire specială din perioada când bătea Marea Britanie în lung și-n lat în calitate de agent sau scouter: „Alex Ferguson a fost poate cel mai fascinant personaj pe care l-am cunoscut. M-am aflat la un moment dat în ingrata postură de a fi expulzat peste gard de o grupare de stewarzi ce funcționa pe lângă baza de pregătire a lui United, de la Carrington. Am fost salvat la timp de mâna dreaptă a lui Sir Alex, Jimmy Ryan, șef al scouterilor”.
E un episod pe care l-a relatat pentru GSP și în 2018: „Acesta mi-a făcut cunoştinţă cu Ferguson, iar ziua s-a încheiat cu un pariu între noi. Un pariu pe care l-am câștigat și despre care aveam să-i reamintesc mai târziu, cu alt prilej. Au urmat apoi nenumărate ocazii în care aveam să-l cunosc mai bine pe omul din spatele managerului de succes, un om care iubea caii și căruia îi plăceau vinul roșu cât mai sec, friptura de vițel și haggys-ul scoțian".
Ai o informație? Scrie-ne pe [email protected]! Gazeta își protejează întotdeauna sursele.
Cristiano Ronaldo tocmai a stabilit recordul pe care Messi nu i-l poate lua » Cel puțin nu în 2026!
Gigi Becali s-a sucit la 180°, iar „11”-le FCSB-ului suferă o modificare fundamentală!
