Articol de Marius Mărgărit, Răzvan Petrescu (video) - Publicat marti, 16 septembrie 2025 17:39 / Actualizat sambata, 20 septembrie 2025 10:37
Jiu-jitsu, sau "arta supleții", un sport japonez străvechi, precursorul altor discipline, precum judo sau aikido, se practica în România încă dinainte de '89, dar ascuns sub "umbrela" cluburilor de judo, altfel fiind interzis, la fel ca și karatele.
Treptat, la începutul anilor 2000, a revenit sub formă oficială și la noi, începând cu cel tradițional. Iar în ultimii ani a prins tot mai mult ramura mai nouă, de jiu-jitsu brazilian, adus la perfecțiune de sportivii din Țara Cafelei, unde se practică la scară largă.
Deși nu avem o tradiție îndelungată în acest sport, am început să contăm, în special în Europa, dar și pe plan mondial.
Cel mai laureat român este Camil Moldoveanu, care are în palmares 5 titluri mondiale în perioada 2010-2018, acum fiind antrenor la clubul Absoluto, din București.
Unde se antrenează și Bogdan Ungureanu (30 de ani), primul și singurul român care a reușit să spargă o "barieră" ce părea imposibil de spart. Să câștige medalii de aur la jiu-jitsu în marile concursuri din Brazilia, țara cu cei mai buni luptători din lume.
La sală, colegii îi spun "Bogdănel". E centură maro, are o medalie de bronz la Europene și, cel mai probabil la anul, va deveni centură neagră. Până atunci, trage tare pentru că la finalul lunii vin alte concursuri mari, Openul internațional de la Torino, apoi Campionatele Mondiale din Thailanda, unde speră să prindă cel puțin podiumul.
A vrut MMA și s-a îndrăgostit de jiu-jitsu
Într-un sport care are aceeași mare problemă ca mai toate cele de contact, de arte marțiale. Fiindcă, acum, se luptă pentru supremația la nivel mondial 3 mari organizații: IBJJF, controlată de americani, UAE Jiu-Jitsu, condusă de arabi, emirul din Abu Dhabi fiind un mare fan al acestui sport, plus Federația de Jiu-Jitsu Tradițional, cu noua sa componentă Ne-Waza, specializată pe jiu-jitsu brazilian.
Iar lumea practicanților de jiu-jitsu freamătă, fiindcă prinde tot mai mult contur zvonul că UAE încearcă să promoveze această disciplină în programul Jocurilor Olimpice din 2032, care vor avea loc în Australia.
Ungureanu a început de tânăr sporturile de contact. Povestește cum "prima dată am făcut kick-boxing, apoi sambo sportiv și sambo kombat, unde am și câștigat mai multe medalii la Naționale. Ulterior am vrut să mă apuc de MMA. dar acolo lupta la sol e foarte importantă.
Aveam 22 de ani și un prieten bun de la sală, Sorin Badea, care îmi era ca un frate mai mare, a zis că nu poate să mă lase să intru în cușcă fără să știu să mă lupt la sol. Și așa, acum 8 ani, am început jiu-jitsu. O perioadă mă antrenam în paralel, făceam și MMA, și jiu-jitsu brazilian.
Dar, treptat, a început să-mi placă. Am văzut că nu mă mai durea capul de la lovituri, fiindcă în jiu-jitsu nu există așa ceva. Și mi-am zis să rămân o perioadă, să mă axez numai pe asta. M-am îndrăgostit, ca să zic așa, de acest sport și am rămas definitiv".
A „furat” meserie de la cei mai buni
N-a trecut foarte mult și a început să progreseze, apoi să participe la competiții, să câștige medalii. Numai că fiind genul complet dedicat stilului de viață al unui luptător, și-a dorit mai mult. Așa a ajuns să lupte și să-i învingă pe cei mai buni din lume, pe brazilieni, chiar acasă la ei.
"Bogdănel" povestește că "am cunoscut la un moment dat un sportiv brazilian. Că dacă tot mergeam la competiții internaționale, ajunsesem să ne cam cunoaștem între noi. A venit o dată și la noi la sală, ne-am împrietenit. Știa că era visul meu să ajung să mă pregătesc și să lupt în Brazilia și așa am ajuns acolo, ajutat și de colegii de la sală.
Dar asta s-a întâmplat în 2020, tocmai se declanșase pandemia de COVID și n-am putut să stau foarte mult. Am prins printre ultimele avioane spre casă, că după aceea s-au închis aeroporturile. Am stat în favelă, unde e periculos.
Dar și acolo există un respect deosebit pentru practicanții de jiu-jitsu brazilian. Te recunoșteau după tricourile pe care le purtai, după urechi, că se vede cine face jiu-jitsu, te salutau pe stradă chiar dacă nu te cunoșteau. Am fost în multe locuri în Brazilia și m-a impresionat ce dedicați sunt acestui sport.
Pe plajă, pe celebra Copacabana, se juca mult fotbal, tenis de picior, dar se făcea jiu-jitsu. De fapt, cam asta e la ei: ori fac un sport, ori o iau pe calea necurată. Nu au multe variante, fiindcă sunt mulți oameni săraci, care trăiesc foarte greu".
Un vis, primul "aur" în Brazilia
Mărturisește că "mi-au prins foarte bine acele vizite în Brazilia, unde am avut ocazia să mă antrenez și să lupt cu cei mai buni din lume. Am învățat multe tehnici pe care nu le știam. Și eram numărul 2 mondial pe categoria mea, că fusesem la multe concursuri internaționale de puncte în acea perioadă!".
Cum de sunt așa buni brazilienii? Românul explică: "La noi la săli, din cei 20-30 de sportivi, numai 2-3 sunt de performanță, restul fac de plăcere. La ei sunt peste 30 în fiecare club, care fac jiu-jitsu full time, ca job, la cel mai înalt nivel, fiindcă toți vor să fie campioni mondiali.
Încep de mici, fac jiu-jitsu 7-8 ore pe zi, inclusiv sâmbăta și duminica. Și de aceea sunt cei mai tari. Nu e niciun secret. Muncesc, se antrenează din greu, zi de zi".
A învătat limba portugheză, a devenit practic "jumătate român, jumătate brazilian". Iar în 2023, a ajuns iar acolo, participând și la un concurs important, openul de la Curitiba.
Unde a devenit primul român care a câștigat medalia de aur, la proba în chimonou. Își îndeplinise un vis. Dar a câștigat mult mai mult. Respectul lor. Și că după trei stagii în Brazilia "deja mă simt ca unul de-ai lor, suntem o familie".
În plus, recunoaște că "am scăpat și de emoția aia care mă cuprindea înainte pe la concursuri, când auzeam că următorul adversar este brazilian. Mă înmuiam de tot. Dar antrenându-mă cu ei, luptând cu ei, învingându-i chiar și la ei acasă, am scăpat de asta".
Iar acum se mândrește că a reușit să-i bată chiar pe unii dintre cei mai buni, inclusiv pe marele lor campion, John Brasil, de două ori, când acesta era chiar numărul 1 mondial pe categoria sa.
Un "bronz" la "Brasileiro" și încă trei medalii de aur la Floriba
A revenit în Brazilia în acest an. Și la "Brasileiro", marele open al sud-americanilor, a obținut o medalie de bronz, care îi este cea mai dragă. Fiindcă "e cel mai tare campionat din lume. Au participat peste 7.000 de sportivi, s-a luptat nonstop pe 12 saltele, timp de 9 zile.
La sfârșit, eram trist că am luat doar medalia de bronz. Un antrenor de la ei m-a văzut și a venit la mine. Și mi-a zis să nu fiu supărat, că sunt mulți sportivi brazilieni care nu au în palmares așa ceva. Și că pentru un european e chiar o mare performanță".
Câteva zile mai târziu a luat startul într-o altă competiție importantă, International Open de la Floriba, tot în Brazilia, un concurs unde au participat peste 4.000 de luptători. Și acolo a dat lovitura. A câștigat 3 medalii de aur, la proba cu chimonou, la cea fără chimonou și la openul între câștigătorii respectivelor probe.
Practic, a fost campion absolut la categoria sa. Iar acum se mândrește cu cele 4 medalii de aur obținute în Brazilia. Iar povestea sa este departe de a se fi încheiat. Fiindcă e hotărât: "Visul meu e să ajung campion mondial, să merg și la Olimpiadă, dacă jiu-jitsu va fi primit, în 2032".
Și Olăroiu e cucerit de jiu-jitsu
Printre cei care se mai pregătesc la Absoluto, cu antrenorul Camil Moldoveanu, se numără și Cosmin Olăroiu, acum selecționerul naționalei Emiratelor Arabe Unite. Fostul fotbalist s-a apucat de acest sport în urmă cu 4 ani și de atunci continuă să vină la sală de fiecare dată când ajunge prin țară. El face jiu-jitsu brazilian și la Dubai, de 2-3 ori pe săptămână.
Ultima oară s-a antrenat la Absoluto în urmă cu numai două luni. După ce s-a apucat kde jiu-jitsu, Olăroiu s-a declarat "fascinat de acest sport. Am ajuns că-mi doresc atât de mult să ajung la antrenament, de fiecare dată, pentru că descoperi acolo niște lucruri despre care credeai că nici nu pot exista.
Fac jiu-jitsu brazilian care e un fel de şah absolut. În fotbal nu există atâta strategie câtă există în sportul ăsta! Trebuie să ai tehnică, să știi să treci dintr-un procedeu într-altul, să ai tranziţii. Trebuie să gândeşti în permanenţă, să anticipezi, să ştii ce urmează.
Eu când ajung acasă încep să mă gândesc, din procedeul ăsta trebuie să trec în ăsta, ce am făcut, cum am făcut. Nu credeam că există un sport atât de profund, de analitic".
Când vorbește despre Bogdan Ungureanu, Olăroiu îl descrie ca ”un sportiv extrem de dedicat, de determinat, care chiar trăiește pentru jiu-jitsu. Merge la muncă, apoi vine la sală. Dacă îl chemi la un antrenament, nu refuză niciodată. Face și alte sporturi, duce o viață spartană, tocmai ca să reușească, într-un sport foarte prost plătit. E un exemplu pentru toți”.
"Cu siguranță, nu se poate face sportul ăsta fără pasiune. Fiindcă în jiu-jitsu brazilian nu se câștigă puțin spre nimic. E un sport greu, complex și trebuie să faci multe sacrificii să te antrenezi, să ajungi să participi în marile competiții"
Bogdan Ungureanu, campion jiu-jitsu
"Eu mai am job, lucrez la un cabinet veterinar, tund câini și pisici, să mă pot întreține și să-mi urmez pasiunea. Mai dau și lecții private de jiu-jitsu. Dar antrenamentul meu personal e cam de minimum 3 ore pe zi. În Brazilia mă antrenam și 6 ore zilnic. Nu se poate altfel dacă vrei să ajungi sus"
Bogdan Ungureanu, campion jiu-jitsu
"Când eram mic îmi plăcea fotbalul, eram fanul Braziliei. Între timp, de când m-am apucat de lupte, nu prea am mai urmărit fotbalul. M-am dedicat noii mele pasiuni. Și am în plan să lupt cât se poate de mult, cât mă țin oasele. Asta vreau, asta îmi place"
Bogdan Ungureanu, campion jiu-jitsu
"Jiu-jitsu este un sport care se bazează mult pe control, pe imobilizarea adversarului fără să îl rănești. Îl practică polițiștii americani. În Emirate nici nu termini armata dacă nu iei centura albastră, e obligatoriu în școli. A început să se facă și la noi în diferite structuri"
Bogdan Ungureanu, campion jiu-jitsu
"Aș recomanda copiilor să facă jiu-jitsu. Nu e cu lovituri, nu te afectează la creier. De asta mi-a plăcut și mie. Când făceam kick-boxing, mereu mă durea capul de la lovituri. Aveam, așa, o stare de mahmureală. În jiu-jitsu, dacă te prinde adversarul pe vreo articulație sau te strangulează și nu mai poți să ieși de acolo, îl bați ușor, renunți și o iei de la capăt. Și înveți din greșeli"
Bogdan Ungureanu, campion jiu-jitsu
"Bogdan Ungureanu, Bogdănel cum îi zicem noi, e incredibil de determinat. A început destul de târziu jiu-jitsu, dar este foarte hotărât să trăiască viața asta de sportiv, în ciuda normelor sociale care, odată cu vârsta, te fac să te focusezi pe carieră, pe familie. Dar el face în continuare toate sacrificiile pentru a fi un sportiv de mare nivel"
Camil Moldoveanu, cvintuplu campion mondial de jiu-jitsu
"Statistic, e greu ca Bogdan să câștige la Mondiale. Fiindcă are o vârstă, se luptă cu ea, dar ne dovedește mereu că ne înșelăm dacă îl judecăm după asta. Și la cât de determinat este, practic eu cred că are șanse să învingă și acolo!"
Camil Moldoveanu, cvintuplu campion mondial de jiu- jitsu
"Bogdan se plimbă mult prin lume, luptă la cele mai tari concursuri, precum «Brasiliero» sau alte competiții tari, unde a și câștigat. E singurul român care are medalii de aur la un mare concurs în Brazilia"
Camil Moldoveanu, cvintuplu campion mondial de jiu-jitsu
"Jiu-jitsu este un sport ideal, mai ales pentru copii. Fiindcă aici pot deprinde disciplina, să înțeleagă corelarea între muncă și rezultate. Asta se căpăta la școală, dar s-a pierdut, fiindcă nu se prea mai face sport cum se făcea. Nu e ca în sporturile de echipă, în care poți să dai vina pe un coleg când pierzi sau, când câștigi, să profiți că un coechipier a avut o zi mai bună".
Camil Moldoveanu, cvintuplu campion mondial de jiu-jitsu
"Și pentru adulți este un sport foarte bun. Fiindcă ne vin la sală oameni care la 30 de ani nu au motricitate, nu știu să se rostogolească simplu. Jiu-jitsu are extrem de multe tehnici. Iar lupta e o continuă vânătoare între tine si adversar, pentru a câștiga. E ceva ce avem ancestral în noi, mai ales bărbații. Te deconectezi total fiindcă nu mai ai timp să te gândești la nimic altceva, la problemele de acasă, de la serviciu. E un restart foarte bun pentru a doua zi"
Camil Moldoveanu, cvintuplu campion mondial de jiu-jitsu
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
