Articol de Remus Dinu - Publicat luni, 02 martie 2026 22:23 / Actualizat marti, 03 martie 2026 00:25
Claudiu Ionescu, 42 de ani fost mijlocaș la Rapid, Gloria Buzău, Timișoara sau Poli Iași, ajuns la un moment dat și în curtea FCSB-ului, relatează pentru cititorii Gazetei Sporturilor cum a decurs experiența sa din Iran, unde a jucat în 2013 pentru Foolad, club de tradiție din provincia Khuzestan, dublă campioană a țării, care evolua și pe atunci în prima ligă iraniană.
Cum arăta, pentru un străin, viața de zi cu zi în Iran, republica teocratică din Orientul Mijlociu atacată aerian de Statele Unite și Israel?
👉Sâmbătă, SUA și Israel au lansat un atac militar asupra Iranului, denumit „Operațiunea Furia Epică”, având ca scop distrugerea unor părți din capacitățile militare și nucleare deținute de statul cu capitala la Teheran.
Pentru un tablou cât mai edificator, Gazeta a luat legătura cu unul dinte puținii fotbaliști români care au jucat în campionatul din Iran, fostul mijlocaș Claudiu Ionescu, 42 de ani, ultima oară antrenor în Liga 3, la CS Ștefănești.
În a treia zi de război, cu liderul Ali Khamenei ucis de bombardamentele de sâmbătă și un regim care a lansat o contraofensivă furibundă în ultimele 48 de ore, Iranul își continuă planul de răzbunare anunțat odată cu eliminarea ayatollahului.
Regimul de la Teheran a lansat, în ultimele zile, ca răspuns la raidurile americano-israeliene, un val de rachete îndreptate spre Israel și alte țări din Orientul Mijlociu, anunțând că respinge cu fermitate negocierile de pace cu Statale Unite și orice soluționare pașnică a conflictului.
Mai jos, perspectiva asupra vieții în Iran a unui sportiv român care a pășit acolo în urmă cu mai bine de un deceniu.
Claudiu Ionescu, fotbalist care și-a început cariera la Rapid, a îmbrăcat tricoul lui Foolad în urmă cu 13 ani ani și n-a bifat decât 5 meciuri pentru clubul înființat în 1971. El explică acum de ce a fost nevoit să părăseasă gruparea din Ahvaz, 793 de kilometri distanță de capitala Teheran, după doar câteva luni petrecute în Republica Islamică Iran.
Poveștile lui Claudiu Ionescu, românul care a jucat în Iran: „Soția a ieșit singură în piață, i s-a spus că ar fi mai bine să nu mai iasă din casă”
Dincolo de fotbal și de experiența sportivă propriu-zisă, aventura din Iran a avut pentru buzoianul Claudiu Ionescu și o dimensiune personală delicată. Fostul mijlocaș vorbește deschis despre momentul care a cântărit decisiv în hotărârea de a pleca din Ahvaz: un episod sensibil petrecut pe stradă, trăit de soția sa, care i-a schimbat perspectiva și l-a deteminat să revină în țară.
„Am stat în jur de jumătate de an, apoi am hotărât să revin în țară. A fost super OK, n-am avut probleme, doar că n-am știut că acolo femeile n-au voie să circule singure.
Soția și copilul veniseră cu mine, ia noi aveam, la un moment dat, meci undeva în Teheran, era destul de departe. Ea a ieșit în piață și a fost o situație neplăcută, nu știam că nu trebuie să iasă din casă singură. I s-a spus că ar fi mai bine să nu mai iasă din casă. Am fost anunțați să nu se mai întâmple, așa că, ulterior, am decis să revenim în țară.
(...) Au fost două astfel de episoade, iar după cel de-al doilea am hotărât să revenim în țară. Și la al doilea am fost informați că n-ar trebui să iasă. Noi n-am știut, a fost o mașină care a urmărit-o...
Problema era cu copilul (n.r. - din rațiuni de siguranță, au luat decizia de a pleca din Iran). Ne gândeam la Alex, băiatul nostru, care avea undeva la trei-patru anișori pe atunci, între timp s-a născut si fetița. Îți dai seama, era un copil și n-aveai de unde ști ce se poate întâmpla cu mama lui..”, a rememorat Claudiu Ionescu, la telefon cu reporterul GSP.
„Totuși, cât am stat acolo, n-am văzut femeie bătută sau care să fie maltratată. Într-adevăr, ele nu ieșeau afară fără un bărbat, trebuiau să fie însoțite de un bărbat când se plimbau.
În rest, noi n-am avut probleme și am întâlnit acolo oameni OK, care-și trăiau viața în liniște, într-un echilibru religios, cu momentele lor libere pe care le aveau... Într-adevăr, exista o cenzură în societate, dar acasă la ei era OK. Ne întâlneam, glumeam, râdeam, erau momente bune”, a completat Claudiu Ionescu.
👉 În Iran, regulile privind prezența femeilor în spațiul public sunt strict reglementate, iar normele sociale impun restricții clare privind vestimentația și deplasarea neînsoțită.
În Teheran am fost pentru meciuri... Era un oraș cu șosele foarte bune, mari. Seamănă foarte mult cu Bucureștiul, fiindcă blocurile sunt cam ca ale noastre, dar mult mai bine aranjate.
- Claudiu Ionescu
„Condiții extraordinare în Iran, peste România din toate punctele de vedere”
Fotbalistic, Ionescu a comparat condițiile de care a beneficiat în scurta experiență din Iran cu cele cu care era familiarizat în România:
„Pe partea fotbalistică... Ca infrastructură sportivă, Iranul depășea tot ce era în țară la noi, din toate punctele de vedere. Pentru că erau campusuri universitare, campusuri sportive, unde erau terenuri de antrenament, cel puțin 4-5, pur și simplu erau academii care puteau să-și desfășoare activitatea în campusurile respective.
Stadionul nostru principal avea undeva la aproape 50.000 de locuri și se construia deja, la momentul respectiv, un stadion nou. Erau terenuri sintetice, bazine de înot de dimensiuni olimpice, cu săli de sport. Aveau condiții extraordinare. Drept dovadă, ei sunt calificați competiție după competiție la Campionatul Mondial, pe când noi...
Fotbalul era de o calitate bună atunci. Poate nu la fel de tacticizat pe cât era al nostru, dar, din punct de vedere individual, al angajamentului, al atitudinii, era un campionat mai dur, mai energic”, a mai spus Claudiu Ionescu.
„La momentul respectiv, în campionatul lor aveai voie să ai în echipă trei străini, de oriunde din lume, plus un asiatic. La momentul respectiv, la Foolad eram eu și încă doi brazilieni”, a completat acesta.
👉 Pe lângă Ionescu, alți doi români au mai jucat în Iran, conform datelor existente: fostul dinamovist Iosif Tâlvan, legitimat la Pegah Gilan în 2004, și un nume mai puțin sonor, Cosmin Vancea, fost atacant la Gaz Metan și Târgu Mureș. El a evoluat în 2013 pentru echipa Saipa.
„Când se intra în Ramadan, aveam grijă să nu mâncăm în fața lor”
Românul povestește că a resimțit diferențele culturale în special prin normele sociale impuse în spațiul public, dar subliniază că, în relațiile de zi cu zi, oamenii erau deschiși, respectuoși și ancorați într-un echilibru dictat de tradiție și religie.
Ex-rapidistul spune că nu s-a simțit constrâns în vreun fel:
„Noi nu am avut niciun fel de probleme, nu ni s-a impus să facem rugăciunile pe care ei le făceau. Nu! Ne-au tratat corect și am respectat legile lor.
Atunci când se intra în Ramadan, aveam grijă să nu mâncăm în fața lor, să nu bem în fața lor. Dar nu se discuta nimic despre religie”, a declarat Claudiu Ionescu, într-un interviu acordat luni seara Gazetei Sporturilor.
