De neclintit! Fundaţia stadionului Venus rezistă de 80 de ani lîngă Opera Română!

2011-03-17T00:00:00+02:00

La 80 de ani de la "naştere", fundaţiile stîlpilor ce susţineau celebra arenă bucureşteană trăiesc şi astăziPrimul vorbeşte pilonul dinspre Dâmboviţa: "Băieţi, ştiţi că povestea noastră coboară în negura timpului? Pe la 1893, grădina Procopoaiei, căutat loc de petrecere al bucureştenilor, este expropriată. Aici voiau să construiască principala gară a oraşului. Proiectul este însă abandonat, dar terenul e parcelat"."Noi am apărut prin 1930, parcă, nu?", glăsuieşte al doilea, cel de la intersecţia Splaiului cu Ştirbei. "Da, tată, avocatul Alexandru Elădescu, preşedintele clubului fondat cu un deceniu şi jumătate în urmă, a vîndut, atunci, o pădure pentru a face rost de banii necesari construirii unui stadion în perimetrul situat între Calea Plevnei, Cheiul Dîmboviţei şi Strada Ştirbei Vodă. Ha-ha, ce ironie, a dat lemn ca să ridice stîlpi din beton! Fraţilor, ţineţi minte inaugurarea? Au venit cei de la Juventus, au jucat contra copiilor noşti, "Negrii", dar ne-au bătut cu 3-2 şi au cam stricat sărbătoarea"...15.000 de locuri, sală de fitness, cabinet medical"Daaaa, da ce deschidere am avut", zice şi cel dinspre "Preoteasa". 15.000 de locuri, terenuri anexe, sală de fitness, de nici nu ştiam cum, Doamne-iartă, se scrie asta, cabinete medicale. Şi nocturna, tată, nocturna cu becuri clare, trase pe sîrme deasupra gazonului...Cu primul meci jucat la lumină nenaturală, cum i-au zis, pe 22 septembrie 1935"...Ultimul, cel dintre Casa Radio, e mai răguşit, istoriseşte mai greu, dar are poveştile cele mai frumoase. "Ce-am văzut, noi, mă? Cupa Mitropa, cinci finale ale Cupei României, meciuri cu Unirea Tricolor, cu CFR-ul, cu AMEFA, cu Crişana Oradea. Tripleta Vîlcov, Il Dio David, Alfredino Eisenbeisser, Bodola, Piţi Apolzan, Pişti Covaci, Totoşu Onisie.Meci la radio pus...pe stadion!Discuţia se încinge. "Prin mai 1934, parcă, s-au adunat aici vreo 6.000 de suflete. Naţionala juca împotriva Cehoslovaciei, la Trieste, la Mondial. Au pus meciul, live cum se zice acum, la radio. Pe noi au suit megafoane, ca sa audă toată lumea. Doamneee, cînd comenta Ghiţă Ţari şi zicea de o fază mai caldă, vibram parcă şi noi!"5 este numărul finalelor de Cupa României jucate pe "Venus""Ne-au lucrat frumos, beton de calitate, fier forjat. Am rezistat mult, zice al doilea. Pînă în '40 nu ne-am clintit! Tineţi minte cutremurul ăla mare? 10 noiembrie, ora 3:39, 7,4 grade pe scara Richter. Ne-am clătinat, tată, ne-am clătinat. Auzi, tu, ăla din diagonală, tu n-ai căzut, mă, atunci?" "Ba da - vine răspunsul - m-am prăbuşit. Apoi, ca şi cum n-ar fi fost de ajuns, a venit şi viscolul ăla din iarnă. Ne-a luat acoperişul de pe capete, ne era frig rău. Dar ce repede ne-au reparat! În trei luni eram ca noi!"Ultima finală de Cupă, în 1949"Apoi - glăsuieşte cel de pe Splai - au venit vremuri nasoale. Război, fuziunea cu echipe comuniste, schimbarea denumirii în ICAS. Şi ultima finală de Cupă, aia din decembrie 1949. Atunci mi-am cam dat seama că ne paşte sfîrşitul...Cînd s-au apucat de construit Opera, prin 1952, parcă, nu?, am zis, gata!, pînă aici ne-a fost. Au ras totul dintre noi, mai ţineţi minte? Rezemau buldozerele de buza noastra şi dă-i!!!"Dinamită şi foi de cort!Mai trag aer şi continuă. "Vreo 30 de ani ne-au cam lăsat în pace, să fim drepţi şi să recunoaştem", zice "Preoteasa". "Au făcut terenurile alea de tenis, veneau mulţi copii, eram la adăpost! Apoi, în 1989, Ceauşescu a zis să facă defilarea de 23 august prin faţa viitorului Muzeu de Istorie Naţională. Nu era gata, dar nea Nicu venise din Coreea, trebuia să arate că a rămas cu ceva în minte. Atunci am tremurat, tată, cel mai rău, pe bune. "Tovarăşul" nu se putea uita la patru picioare de piloni făcute pe vremea chiaburilor. Au băgat sreperele alea, au scurmat în carnea noastră. Noi, nimic, drepţi, la datorie. În iulie, au venit militarii ăia cu dinamită. Noroc că au zis că se fac de rîs pentru patru blocuri din beton şi ne-au lăsat în pace. Acu' eram în aer, la propriu. Băi, Ştirbei, cum te-au acoperit, mă, cu foaie de cort?""Da, aşa e, ai dreptate. Tot militarii ăia ne-au rezolvat. Au zis că în august iarba e verde şi ne-au pus peste noi dintr-alea de camuflaj. În faţă stăteau oamenii muncii, nu ne-am văzut. Cu alte cuvinte, am scăpat iar!"Au 80 de ani fiecare. Sînt bazele de ciment ale stîlpilor ce, cîndva, au susţinut cea mai modernă arenă din ţară: Stadionul "Venus". Trăiesc, şi astazi, în parcul Operei, rebotezat "Venus". Au scăpat de cutremure, de furia lui Ceauşescu şi de nepăsarea oamenilor. Noaptea, cînd e mai linişte, ridică puţin glasul pentru a vorbi cu alţi colegi de leat, cu care au împărţit, cîndva, gloria: zidurile Stadionului Republicii.Pe 24 august 1947, ASA Bucureşti, viitoarea Steaua, a disputat aici primul meci din istorie, 0-0 cu Dermata Cluj, în debutul ediţiei de campionat 1947 - 1948

alenb • 17 Martie 2011, 15:58

opera nu s-a construit pe suprafata stadionului ci chiar langa. Acuma nu cred ca puteau sa traisca stadionul si opera asa aproape dar totusi.. Loc pt opera se mai gasea. Vizavi unde s-a inecput prin anii '80 casa radio era loc berechet

protech • 17 Martie 2011, 15:16

Îmi place

Respect

Raportează

Răspunde

Foarte frumos articol dar eu cred ca opera romana e mult mai valoroasa decat un stadion vechi cei drept dar banal .Nu ma injurati , ganditi bine inainte :D

alenb • 17 Martie 2011, 14:01

arena avea 4 stalpi in colturile terenului, chiar in interiorul tribunei. Se vede un stalp intr-o poza. Stalpii erau metalici gen ghencea. Faza cu becurile atarnate pe sarma de-a lungul tereneului e o confuzie a lui oprisan. Aia era nocturna artizanala de pe Romcomit (stadionul alaturat) inaugurata in 1933. super articol!!

dinamir • 17 Martie 2011, 12:57

Îmi place

Respect

Raportează

Răspunde

In articol se scrie ca stalpii sustineau celebra arena.nocturna era cu becuri clare trase pe sarma deasupra gazonului.Domnul Oprisan spune in acel clip video ca erau stalpii de sustinere a instalatiei de nocturna.ma lamureste cineva pana la urma pentru ce erau stalpii aia?