FOTO Zăpadă la pungă » Cum se cară omătul cu sacii la Râșnov. Sezonul dedicat sporturilor de iarnă s-a redus de la 4 la 2 luni în ultimii opt ani

De trei zile, la Râșnov și Cheile Grădiștei se desfăşoară Campionatele Mondiale de probe nordice pentru juniori și tineret. Iar vremea este una de primăvară, cu soare și 22 de grade Celsius în termometre.

Spectatorii stau în tribune îmbrăcați la mânecă scurtă, iar sportivii îşi fac încălzirea pe asfalt, cu schiurile cu role pentru că zăpada nu se găseşte decît pe pîrtia de concurs!

Primăvară în februarie

Temperaturile neobișnuit de mari înseamnă însă un adevărat calvar pentru organizatori. Pe cei 2,5 kilometri de pârtie pentru probele de schi fond trebuie să fie zăpadă bătătorită de minimum 40 de centimetri grosime. Încă de când s-a aflat prognoza meteo pentru luna februarie, care nu anunţa temperaturi negative, Federația Română de Schi și Biatlon a luat măsuri de precauție.

"Inițial, probele de schi fond trebuiau să aibă loc la Predeal, dar acolo zăpada a început să se topească văzând cu ochii și aşa le-am mutat la Cheile Grădiștei, la o altitudine mai mare", a explicat Puiu Gaspar, secretarul general al FRSB.

Zăpadă mutată cu camionul

Cum vremea a continuat să se mențină caldă, această mutare nu a fost suficientă. "Zi și noapte s-a cărat zăpadă cu camioanele din pădurile de pe Valea Prahovei", a povestit oficialul. 4.000 de metri cubi de zăpadă au fost transportați pentru amenajarea trambulinelor de la Râșnov.

Aici s-a folosit și zăpada produsă artificial și depozitată în gheţăriile din pădurea Diham, care apoi a fost cărată la baza trambulinelor în saci de plastic! La Cheile Grădiștei au fost nevoie de 6.000 metri cubi de zăpadă, iar patronul resortului hotelier, Ovidiu Gârbacea, a contribuit cu depozite suplimentare de zăpadă artificială.

Cum întreaga săptămână se anunță vreme deosebit de caldă, lupta organizatorilor pentru menținerea iernii pe pistele de concurs va continua. "Suntem ca în balada lui Manole. Ce producem noaptea se topeşte ziua", a apreciat Puiu Gaspar.

Schiatul va fi și mai scump

Sezonul competițional internațional în sporturile de iarnă s-a micșorat de la patru luni la două luni în ultimii 8 ani.

Schimbările climatologice din ultimul deceniu au început să-i pună la mari încercări pe toți cei implicați la nivel internațional în sporturile de iarnă.

Temperaturile mari și lipsa ninsorilor din Europa au condus în ultimii ani la anularea multor competiții continentale, iar reprezentanții federațiilor internaționale caută soluții.

Secretarul general al FR de Schi și Biatlon, Puiu Gaspar, implicat în sportuile de iarnă de peste 30 de ani, explică Gazetei ce se întâmplă și cum arată viitorul.

- Domnule Gaspar, cînd au apărut primele schimbări majore ale sezonului rece?
- Cam din 2008. Au fost cinci ani la rând când în Europa nu a nins aproape deloc în luna martie. Mă refer la zonele de munte. A nins în unele locuri, dar zăpada căzută s-a topit imediat. Au urmat apoi trei ani, inclusiv acesta, când nu a nins aproape deloc în noiembrie și decembrie. Austria a suferit cel mai mult pentru că nu a avut zăpadă de Crăciun. Și nici ianuarie și februarie nu au fost luni de iarnă autentică.

- Și cum au afectat aceste modificări climatologice sezonul competițional?
- Acum zece ani se putea schia începînd cu noiembrie şi până la sfârșitul lui aprilie. Pot să spun că în ultimii ani perioada sezonului competițional practic s-a înjumătățit. De la patru luni s-a ajuns la două luni în care pot fi organizate concursuri în condiții naturale. Fără să fie nevoie să se apeleze la zăpadă artificială. Anul acesta este și mai rău pentru că nici luna februarie nu a fost una normală. Sunt anulate competiții din Austria și Germania sau mutate în țările nordice. Dar nici Suedia sau Norvegia nu o duc mai bine.

- Prezentul arată cum arată. Mai au sporturile de iarnă vreun viitor?
- La toate conferințele și congresele federațiilor internaționale se caută soluții pentru că încălzirea globală nu mai este o ipoteză, ci o certitudine. Și un fenomen ireversibil. Se recomandă ca tot ce înseamnă baze sportive noi să fie construite mai sus de 1.500 metri altitudine. Mai ales cele de schi alpin, schi fond și sărituri. S-a încercat mutarea concursurilor la peste 2.000 meri, pe ghețari. Dar asta înseamnă ca sportivii să se antreneze la aceste altitudini o perioadă îndelungată de timp în condițiile în care se știe că există efecte negative asupra organismului uman. Cum sună ca startul la schi alpin să se dea la peste 3.000 metri altitudine?! Și mai trebuie modificat inclusiv echipamentul sportiv...

- Soluții pe termen scurt s-au găsit?
- Austria, Italia, Germania, Franța fac eforturi mari ca să-și păstreze competițiile tradiționale, care le aduc 70.000 până la  150.000 de spectatori și implicit venituri. Aceste țări au început deja să echipeze toate pîrtiile cu instalații de producere a zăpezii artificiale. Și nu se gândesc doar la concursuri, ci și la turiști. Recurg inclusiv la vechile metode de păstrare a zăpezii.

- La ghețării?!
- Da. La ghețării. Și noi facem la fel. Este o metodă de a depozita zăpadă de la un an la altul pentru a putea deschide sezonul de iarnă. Asta înseamnă deja costuri mai mari.

- Zăpada poate fi păstrată de la un sezon la altul?
- Da. Când prinzi zece zile cu temperaturi sub minus cinci grade Celsius produci zăpadă artificială cu tunurile, o cari în aceste gropi făcute în pământ în zone împădurite. Toți fac eforturi mari pentru că și lumea s-a schimbat în ultimii ani.

- În ce sens?
- Turismul a început să meargă mână în mână cu sportul de performanță. Din ce în ce mai multă lume vrea să facă mișcare, să se refugieze la munte, în pădure, să facă schi alpin sau schi fond. Sunt oameni de afaceri care şi-au mutat biroul pe pîrtii. Şi negociază contracte la telefon în timp ce schiază!

- Sporturile de iarnă şi-au dezvoltat discipline şi de vară. Are legătură cu încălzirea globală?
-  Avem schi fond și biatlon pe role, sărituri cu schiurile de vară. Aceste discipline au apărut însă din nevoia de a oferi sportivilor metode de pregătire și în sezonul cald. În curînd vor trece pe iarbă sintetică şi schiul alpin și snowboardul. Sper însă să nu rămânem cu acestea....

- Ce le rămâne de făcut iubitorilor sporturilor de iarnă?
- Să ne rugăm cu toții la Dumnezeu. Și natura e lăsată de Dumnezeu!

"Practicarea sporturilor de iarnă va deveni şi mai scumpă în următorii ani deoarece lipsa zăpezii îi obligă pe toţi cei implicaţi în sport sau în turism să investească mulţi bani pentru întreţinerea pîrtiilor sau urcarea acestora la altitudini mai mari"
Puiu Gaspar, secretar general FRSB

Haralambie, locul 4

Pe trambulinele de la Râșnov s-au desfășurat probele de sărtituri cu schiurile, masculin și feminin, din cadrul CM de probe nordice pentru juniori. Reprezentanta României, Dana Haralambie, s-a clasat pe poziția a patra, la doar jumătate de punct de medalia de bronz. În concursul masculin, Eduard Torok s-a calificat în a doua manșă de pe poziția a 3-a, dar la final s-a situat pe locul 14.