Articol de Alex Nicodim (foto), Răzvan Luţac - Publicat miercuri, 23 mai 2012 00:00 / Actualizat marti, 22 mai 2012 19:58
Trupa clujeană îşi domină adversarii de la primul fluier al arbitrului. Neobişnuiţi cu altitudinea, rivalii se sufocă din cauza aerului tare. Sandu Purcel, preşedinte, antrenor şi jucător, e omul care mobilizează echipa din Mărişel.
Meciul începe în chiotele publicului. Oaspeţii sînt "o echipă cu resurse, de la oraş". Dar nu au şanse: băştinaşii atacă cu "Raul" şi "Traore". Ultimul, rotofei, dar bătăios, marchează imediat două goluri. "Ăsta-i Traore al nostru! Are 44 şi la tricou, şi la picior. Vedetă, ce să mai!" e lăudat vîrful.
Pentru vizitatori, atmosfera devine repede sufocantă. Partida se joacă la Mărişel, unde titlul de al 12-lea jucător al gazdelor e împărţit de arbitru, fani. Şi mai ales de aerul rarefiat! Sîntem pe cel mai înalt teren de fotbal din ţară!
Sanctuarul de pe colină
Mult mediatizatul tronson de autostradă Turda-Gilău arată bine, dar se continuă, firesc, cu un drum mai prost, în serpentine. Lacurile Tarniţa, Someşul Cald şi Gilău, care scaldă inima muntelui, sînt năpădite, pe mal, de căsuţe de vacanţă. Iar echipa de fotbal joacă pe un teren special: cocoţat pe o colină, la o altitudine de 1.246 de metri!
Aici, o simplă inspirare e reconfortantă, dar suflul ţi se taie dacă alergi sau sprintezi - atuul fotbaliştilor locali faţă de cei veniţi "de la şes". Ieşiţi o perioadă din circuitul campionatului judeţean din cauza distanţelor mari faţă de celelate comune, mărişelenii n-au renunţat la fotbal. Preţuiesc terenul de joc ca pe un lucru sfînt, fiind unicul pe o rază de zeci de kilometri.
Sandu Purcel, şerpaşul de Apuseni
Un indicator ne conduce către destinaţie: "Spre terenul de fotbal". Urcăm pe o colină. În vîrf, panorama e superbă. Ai impresia că poţi mîngîia norii pufoşi. Acolo e terenul: o fîneaţă pîrjolită, denivelată, marcată cu rumeguş şi delimitată de gărduleţe şubrezite, de lemn.
E sărbătoarea "Sfîntului Gheorghe", aşa că e şi motiv de meci. Jucătorii echipei locale, Bradul, ajung primii la stadion, în aşteptarea oaspeţilor de la Vlădeasa Huedin. "Au băieţi mai tineri, dar n-or să reziste, aerul tare e aliatul nostru. Doar pe ai noştri îi ţine răsuflarea tot meciul!", ne introduce în atmosferă Sandu Purcel, care, la 40 de ani, e preşedinte, antrenor, jucător şi arbitru de ocazie. Cu o precizie de şerpaş, punctează împrejurimile: "Acolo e Clujul, acolo Bistriţa şi munţii ceia-s din Maramureş".
"Băi berbecule, pînă la Beliş o iei pe jos!"
Lumea începe să se adune. Rîsete. "Ai noştri au plămînii tari şi nici nu merg prin cluburi, ca Dodel. Nu au nici «Bombe»!", se amuză un spectator. Vizitatorii se lasă aşteptaţi aproape o oră. "E mare problemă cu transportul pînă aici", e dezamăgit Sandu Purcel.
Meciul începe cu întîrziere. Dacă Bradul îi are pe "Raul" şi "Traore", nici oaspeţii nu-s mai prejos. Îl au pe "Rooney", un fundaş central, scund de 1,65 m, dar tehnicuţ. De pe margine, "Mourinho de Huedin" face spectacol. "Hai să jucăm pe dreapta, că acolo-i mai bun terenul! Băi berbecule, de nu joci bine, pînă la Beliş o iei pe jos!". Se face repede 3-1 pentru gazde, dar jucătorii Bradului se ceartă între ei. "Nu vă mai sfădiţi cînd bateţi, apăi cînd perdeţi ce-o să mai faceţi?", îi dojenesc spectatorii.
Fumigene în peturi
Fanii fac valuri şi scandează: "Brazii noştri-s brazilieni, au plămîni tari pe teren". Aprind şi fumigene, de fapt, pet-uri umplute cu iarbă uscată pe care le aruncă pe teren.
Un jucător de la Vlădeasa scapă singur, dar se fluieră ofsaid. "Domnu’ tuşier, dar o fost mingea aruncată din aut, cum de aţi dat ofsaid?", se enervează "Mourinho". "Ioi, aut o fost? Nu mi-am dat seama", s-a scuzat asistentul de vreo 55 de ani, fostul primar al comunei Mărişel!
Căruţa-salvare
La ultima fază, prezidentul Sandu Purcel iese accidentat. Targa e cam şubredă. "S-o stricat şi ea, ce să îi facem. Da’ nu-i bai, chemăm căruţa şi-i zvîrlim în dispensar!", se aude din pîlcul de suporteri. Meciul se termină cu scorul de 4-3 pentru gazde.
Victoria e sărbătorită cum se cuvine de jucătorii Bradului: bere, suc, pălincă, sirop de muguri de brad! Se rîde, se glumeşte. Deşi majoritatea sînt şomeri, toţi îşi găsesc, a doua zi, ceva de lucru. Din toamnă, e însă aproape sigur, la sfîrşit de săptămînă vor juca fotbal: Bradul se va reînscrie la "Judeţ"!
"Avem şi noi cantonamente. Ne mai antrenăm la Cluj, pe sintetic, unde jucăm meciuri de verificare" (Sandu Purcel, preşedinte Bradul Mărişel)
"Nu ne spăriem cînd luăm tri-patru goluri. Batem 7-3, 6-4 în repriza a doua, că li se gată răsuflarea adversarilor, neobişnuţi cu aerul foarte tare de la noi!" (Vasile, suporter Bradul Mărişel)
1.500 de locuitori are comuna Mărişel din judeţul Cluj
90 de metri este lungimea terenului din Mărişel, lăţimea fiind de 60
