Articol de Mirela Neag - Publicat marti, 27 septembrie 2016 00:00
Campionul olimpic la canoe mărturisește că atunci când nu-și amintea ceva din sport îl suna pe prietenul său și acesta-l completa imediat
Ioan Gyuri Pascu a murit ieri dimineață la 55 de ani. La 6 ani după ce, în 2010, suferise un atac vascular cerebral, actorul a făcut un infarct și nu a mai putut fi salvat de medici.
Unul dintre prietenii cei mai apropiați ai lui Ioan Gyuri Pascu a fost Ivan Patzaichin. Fostul sportiv era nelipsit de la concertele artistului, mai mult, avea chiar o masă rezervată în clubul cântărețului. Luni dimineața, Ivan a fost unul dintre cei care a trebuit să-i anunțe pe prietenii comuni că Gyuri a murit.
- Ivan, care este primul gând despre Gyuri?
- Gyuri a fost un om care m-a fascinat permanent și de aceea mereu le spuneam oamenilor că pe cât de mic de statură e, pe atât de uriaș e ca artist. Îți oferea dragoste prin tot ceea ce făcea.
- De când te știi cu Gyuri?
- De prea mulți ani ca să-mi amintesc. Eu m-am simțit mereu onorat că m-a acceptat în rândul prietenilor săi. Era un om cu un imens talent, cu o bunătate nemărginită și o modestie rar întâlnită.
- Aveai masa ta specială la clubul lui?!
- Nu numai la club. Oriunde mergea, îl însoțeam la evenimente și în țară, și în străinătate. Era și artist, și cântăreț, și poet, și scriitor. Nu pot să-mi imaginez un om mai talentat ca el.
- Care a fost ultimul concert la care ai mers?
- În vară am fost la concertul caritabil dedicat chitaristului George Pătrănoiu la care Gyuri a fost unul dintre invitații principali. De când am aflat că s-a stins mă tot frământă un gând.
- ...?
- Ziua de naștere a lui Gyuri era 31 august și în fiecare an l-am sunat și i-am urat "La mulți ani!". Anul acesta însă am uitat și mi-a părut foarte rău. Mi-am reproșat mereu în gând... Parcă ceva nu m-a lăsat să-i fac urarea....
- Nu a renunțat să cânte nici după accidentul vascular din 2010?!
- Atunci a suferit și o pareză pe partea stângă, dar după ce a reușit să se recupereze a și organizat la clubul lui un concert de revenire. A dat un adevărat recital atunci. A cântat inclusiv arii din opere. Îmi aduc aminte că în deschidere a cerut scuze publicului dacă, cumva, nu-l ascultă degetele de la mâna stângă. A fost sublim de la început până la sfârșit. Și a cântat mereu de atunci...
