Articol de Eduard Apostol - Publicat sambata, 22 iulie 2023 09:00
Gălățeanul Dănuț Oprea, 50 de ani, directorul Școlii de antrenori de la Chișinău, a explicat cum își iau românii brevetele peste Prut, explicând care sunt avantajele acolo și cum ar putea înțelege ca antrenorul cu ”Pro” să-și împrumute licența
Dănuț Oprea, 50 de ani, este românul care lucrează la nivel înalt la Federația Moldovenească de Fotbal. Este director tehnic al FMF, este director al Școlii federale de antrenori de la Chișinău, cea frecventată de mulți jucători, sau foști fotbaliști, români pentru a obține licențele cu care să înceapă cariera de tehnicieni.
Gălățeanul conduce școala atât de "celebră" și invocată în discuțiile din fotbalul românesc, a reliefat în interviul acordat Gazetei Sporturilor la locul său de muncă detaliile pentru care ai noștri merg peste Prut ca să se școlească.
Spre deosebire de omologii săi de la București, fostul atacant al Oțelului, Brăilei, Farului sau de la Gyor și Dynamo Berlin conduce mașina personală, un Mercedes cu ceva ani vechime, nu bolizi de lux, chit că unii de la FRF sunt pe sponsorizare.
Din biroul său, organizat simplu, "asortat" cu table de joc, câteva trofee și diplome, Oprea are momente când vorbește la persoana I, plural și singular, referindu-se și la țara natală, și la cea de adopție.
- Domnule Oprea, cum vă simțiți printre străini, chiar dacă sunteți de-ai locului?
- (râde) Mă simt ca acasă. Moldova e a doua casă pentru mine, sunt de 14 ani aici, lucrez în toate structurile fotbalului, de la echipele de club la cele naționale, U19, U21 și FMF. Lucrez cu plăcere, este o echipă tânără, bună, de management, facem pași mici, dar sănătoși.
- Vi s-au ivit ocazii să vă întoarceți în fotbalul românesc?
- Pur și simplu, mi-am văzut de lucrul meu aici. Așa cum îmi place mie să zic, nu e bine să stai cu fundu\'-n două luntri. Când pleci la un drum și ai parte de încredere și sprijin, te concentrezi pe ceea ce ai. Momentan, toate gândurile mele sunt canalizate la Chișinău.
- Dacă vi s-ar ivi ocazia să veniți la FRF, v-ar pune pe gânduri oferta?
- Deocamdată, nu e cazul. Fac parte dintr-o echipă bună, entuziastă, care are o viziune clară, pe care vrem s-o implementăm în următorii ani.
"Rezultatele Sheriff-ului ajută cu bani"
- Sunteți de 14 ani la Chișinău. Cât de mult a evoluat fotbalul din Republica Moldova?
- Au fost momente bune și mai puțin bune. Momentan, suntem pe un drum ascendent, zic eu, dar trebuie răbdare. Avem proiecte multiple, am primit și medalia de aur la un proiect mare pe școli. De acolo trebuie să formăm viitorul, din școli! Am crescut și la națională, și la echipele de club, pe lângă Sheriff, Milsami, Zimbru și Petrocub să continue mult în cupele europene, ca să avem încredere în campionatul nostru.
- Ați fost la Tiraspol, cum s-a văzut din tribună meciul cu Farul, campioana României?
- Nu m-a mirat. Ne-am dorit ca Sheriff să treacă mai departe.
- Chiar dacă echipa e din Transnistria, republică separatistă?
- Nu discutăm despre politică. Facem sport, fotbal. Este echipa campioană a Moldovei, care motivează și celelalte cluburi să fie și mai bune, formația care, datorită rezultatelor pe care le-a făcut, ne facilitează nouă bani de la UEFA pentru dezvoltare la nivelul copiilor și juniorilor. Chiar ascultam deunăzi: "Cu ce ajută Sheriff naționala Moldovei?!". Păi, o ajută! Foarte mult! Rezultatele Sheriff-ului în cupele europene, ca și ale celorlalte cluburi, aduc bani din fondurile "Solidaritatea" de la UEFA, acești bani sunt redistribuiți către școlile de fotbal. Plus că se dezvoltă competiția internă.
"Punctele, nu estetica"
- Ar fi Sheriff o candidată certă la titlu și în România?
- Am evitat mereu astfel de comparații, să dau apă la moară unor situații, eu fiind între ciocan și nicovală. Sheriff e competitivă la nivel internațional, ne bucură acest detaliu. Sheriff ar putea juca în campionatul României fără niciun fel de problemă.
- A fost Sheriff prea bună sau Farul prea slabă?
- Sheriff a fost bună. Dar asta nu ia nimic din meritul Farului, ceea ce a realizat până acum, urmăresc campionatul României și prin prisma celor ce se școlesc la Chișinău din sezonul românesc. Hagi e un profesionist adevărat! Probabil, a fost un accident, pentru noi este bine că Sheriff a trecut mai departe.
- Cum se vede situația din fotbalul românesc, este un regres? Având în vedere rezultatele pe plan internațional ale formațiilor de club.
- Ne preocupă ceea ce facem noi, aveți oamenii care să analizeze situația. OK, poate că este un ușor dezechilibru, dar sunt convins că se vor găsi soluții și România va urca.
- Sunteți român. Vă mai uitați la jocurile naționalei, sunt de criticat remizele cu Kosovo și cu Elveția?
- Ținând cont de obiectivul pe care-l avem, fiecare punct e important. Eu sunt bucuros de momentele bune de joc ale naționalei Moldovei, care a întors rezultatul și a creat o performanță uriașă cu Polonia. Și nu e întâmplare. Naționala României avea nevoie de acele puncte, până la urmă calificarea e mai importantă decât estetica jocului.
"Mă deranjează, pentru că nu e pe pile sau pe ochi frumoși!"
- Vă place vreo echipă din România sau un jucător anume?
- Mai multe, mai mulți. Sunt echipe cu fotbal spectaculos, îmi place, de exemplu, încrederea pe care domnul Hagi o dă tinerilor fotbaliști, cred că lipsa experienței internaționale i-a adus pe cei de acolo la rezultatul de la Tiraspol. România trebuie să aibă răbdare și atenție să șlefuiască talentele!
- Sunteți directorul Școlii de antrenori de la Chișinău. Vă enervează că instituția este luată peste picior în România?
- Câteodată, mă deranjează. Cred că licențele la Chișinău se iau mai greu decât în România! Lucrăm sub monitorizarea atentă a UEFA, conform cu normele UEFA, nu suntem fabrică de licențe, nu se iau pe ochi frumoși sau pe pile! E o școală scumpă, grea și lungă. Cei ce au început acum licența A vor termina peste un an și două luni, nu e scurt deloc. Vorbim de câțiva ani ca să iei licența Pro, durează mult, fără derogări.
- Ce vă deranjează, mai exact?
- Și mă deranjează, și nu. Eu știu ce fac aici, doar cei neaveniți pot vorbi că-n Moldova e mai ușor. Avem aprecieri din partea UEFA, suntem monitorizați, toate licențele noastre sunt apreciate ca și cele ale României, Angliei și Germaniei. E o mândrie că avem candidați, orice antrenor are dreptul să se educe în toate cele 55 de asociații cu obligativitatea de a ști limbile cursurilor, în cazul nostru româna și rusa. Avem și ucraineni, și alți vorbitori de limbă rusă.
Școala mai scumpă peste Prut
- Ce români sunt cursanți la Chișinău?
- Pro-ul nu-l avem, facem demersurile de a-l începe la sfârșitul anului. Noi avem acum licența A, au făcut la noi și C, și B, îi avem pe Pintilii, Săpunaru, Herea, Daniel Bălașa. Plus foști internaționali, Cebotaru, de la Petrolul, Gațcan.
- De ce vin românii aici?
- Fiindcă UEFA permite treaba asta, pentru că sunt mulțumiți de condițiile oferite, toate cursurile se desfășoară în baza modernă a naționalei, pe malul Nistrului, una din cele mai apreciate în Europa. Vizionează și meciuri din Moldova, internaționale ale naționalei sau din cupele europene, apoi merg în teritoriu și lucrează la echipele lor de club. Iar noi mergem, ca tutori, și monitorizăm. Iar la final e lucrarea de licență, una conform cu normele UEFA, cu răspunsuri validate de calculator, nu se "driblează" nimic.
- Comparativ, e mai ieftină școala la Chișinău?
- E mai scumpă! Oamenii vin aici pentru conținut, pentru ceea ce le oferim și pentru a învăța.
Despre antrenorii deghizați
- Ce părere aveți despre antrenorii deghizați, care-și împrumută licența Pro celor care antrenează de fapt, dar fără licență?
- Nu încurajăm așa ceva! Dacă în România există clar că trebuie licența Pro pentru cei la Liga 1, atunci e clar, trebuie să ai acea licență! Însă acestor băieți trebuie să li se dea timp să învețe. Cine vine la cursuri la Chișinău chiar vine la cursuri, prezența e obligatorie, la 10 la sută absențe, e eliminat din curs. N-am avut nicio problemă. Eu nu închid ochii pentru nimeni. Dacă vine vreun român, aici nu mai sunt român!
- Susțineți ideea ca și jucătorul/antrenorul, și cluburile să aibă răbdare să-și ia licența, apoi să aibă dreptul de a profesa în prima divizie românească?
- Da. Sunt anumite regulamente care nu trebuie încălcate. Dar...
- Dar ce?
- Putem fi maleabili cu anumiți jucători, foști mari jucători, cărora li se ivește ocazia de a semna cu o oportunitate.
- Și-atunci?
- Nu știu, vă spun... Sunt probleme de legislație și de regulamente. România a hotărât că trebuie să ai aia, aia, aia, sunt cu totul de acord! Licența Pro necesită timp. La Chișinău e așa: C-ul durează 6 luni, apoi 6 luni de practică, B-ul aproape un an, încă un an de practică, A-ul un an și jumătate, apoi doi ani Pro-ul. Moldova are o legislație, România alta.
- Cum e în Moldova?
- Tot Pro sau înscris la Pro. Avem acel "sau", adică să fii cursant. Mă deranjează că mulți vorbesc în necunoștință de cauză, fiecare își dă cu presupusul, neîntrebând care e adevărul. Fiecare interpretează în fel și chip, ceea ce este cert e că licențele din Moldova sunt valabile în orice asociație UEFA și punct!
I-a împrumutat licența lui Isăilă, muncă în echipă
- Dumneavoastră aveți licență Pro ca antrenor.
- Da, promoția 2009. Fiecare trebuie să învețe să ajungă la Pro, da, asta necesită timp.
- Cum apreciați situațiile de la FCSB sau Botoșani? Unele sunt jenante.
- Sunt lucruri care mă depășesc. Pot fi o echipă, în staff-ul tehnic, să lucreze împreună, în doi, zi de zi, să fie implicați amândoi la antrenamente, să decidă împreună, nu văd ce-ar fi rău. Cealaltă parte e discutabilă. Pot răspunde împreună de rezultate.
- E prea mult zgomot în România comparativ cu Chișinăul?
- Zgomot e peste tot, contestatari sunt peste tot. Important e să continui pe drumul pe care apuci, dacă e bine. Ne-am obișnuit în anii trecuți să ne calificăm în campanii de Euro sau Mondial, de aceea apar frustrări acum, de mult ori ne-am înecat ca țiganu' la mal, cum se spune, dar una e una, alta e alta.
- Licența Pro ați fi de acord să o împrumutați?
- V-am zis, depinde de modalitatea de lucru. Eu am lucrat cu Daniel Isăilă, la FC Brașov, eu cu Pro, el fără. I s-a ivit ocazia în ediția 2009/2010 să preia "Steagul". Lucram cot la cot de dimineața până seara, decideam împreună. Nu m-am simțit marionetă, nebăgat în seamă. Erau băieți cu experiență la Brașov, Ilyeș era căpitan de echipă, mulți băieți de vârsta noastră. Munceam împreună, iar echipa a avut un parcurs bun.
5 milioane de euroeste cuantumul bonusului pentru Moldova, din partea UEFA, din urma parcursului european al lui Sheriff, în ediția precedentă, bani folosiți la copii și juniori
7.500 de euroeste cuantumul taxei pentru licența Pro la Chișinău, față de 4.500 de euro cât e la București
4 aniau trecut de când a preluat funcția de director al Școlii federale de antrenori din Moldova
3-2este rezultatul ultimului meci, victorie, al Moldovei cu Polonia, gazdele revenind după 0-2, goluri Milik și Lewandowski, și învingând prin golurile lui Nicolăescu (2) și Baboglo
Avem jucători la naționala Moldovei care au făcut pasul către România și ne bucură. Experiențe noi pentru Rață, Postolachi, Railean sau Damașcan, printre alții. Este un pas înainte într-un campionat destul de bun
Îmi fac meseria, nu am parti-pris-uri cu nimeni, încerc să fac o simbioză între români, moldoveni și ruși. Fiecare e integrat în grup, nu am avut niciodată probleme existențiale. Avem echipe din Moldova care participă la turnee afară prin aceste experiențe, un antrenor de aici a apelat la Pintilii și a venit la pregătirile Academiei Stelei
Dănuț Oprea
