INTERNATIONAL » CAMPIONATE » FC BARCELONA

Două poveşti de succes » În 2008 jucau în Liga a III-a spaniolă. Astăzi, sînt campioni mondiali! « Înapoi la articol

2010-12-31T00:00:00+02:00

Pedro Rodriguez şi Sergio Busquets au plecat din liga a III-a şi au devenit campioni mondiali în mai puţin de 2 ani! 8 iunie 2008. Barcelona B juca un meci la Barbastro cu un anume Pedro şi un anume Sergio Busquets în primul "11". La vremea aceea, cei doi necunoscuţi pentru microbiştii spanioli luptau pentru a ajuta echipa a doua a catalanilor să promoveze în Segunda B, performanţă obţinută o săptămînă mai tîrziu, pe propriul teren, Mini Estadi.La mai puţin de doi ani după, Pedro şi Busquets deveneau campioni mondiali, graţie încrederii acordate de Josep Guardiola, tehnicianul Barcelonei, şi Vicente del Bosque, selecţionerul Spaniei.Guardiola a avut timp să-i cunoască la echipa a doua a clubului pe cei doi fotbalişti şi nu a ezitat să le dea credit atunci cînd a preluat prima echipă. La debutul oficial, Pedro a evoluat în Liga Campionilor, contra formaţiei Wisla Cracovia. În etapa a 3-a a acelei ediţii de campionat din Primera Division, Busquets a debutat şi el oficial, contra formaţiei Racing Santander. Pedro şi Busquets sînt cel mai bun exemplu că Guardiola merge pînă în pînzele albe cu fotbaliştii crescuţi la "La Masia". Nu au impresionat încă de la început, precum Messi sau Iniesta, nu pot decide singuri un meci, nu sînt genul de lideri pe teren, au nevoie de echipă pentru a străluci, dar tehnicianul catalanilor le-a oferit timp, minute de joc şi încrederea i-a fost răsplătită.Despre Busquets abia s-a vorbit pînă în momentul în care mijlocaşul şi-a consolidat locul în prima echipă. Cu un foarte bun joc de poziţie, foarte bun recuperator la centrul terenului şi cu dăruirea arătată la fiecare meci, Busquets nu a avut tocmai un drum uşor. Nu iese în evidenţă, pentru că în jurul său are o echipă plină de stele.Totuşi, faptul că l-a scos din echipă pe Toure Yaya nu e puţin lucru. Mai mult, l-a făcut pe acesta să aleagă transferul la o altă echipă, realizînd că va fi aproape imposibil să-l mai scoată din echipă.Pedro a fost la un pas să părăsească echipa a doua a Barcelonei în anul în care a venit Guardiola. Dar antrenorul a avut încredere în el, după ce l-a urmărit atent în presezon, l-a făcut titular incontestabil la Barça B, iar apoi l-a titularizat la prima echipă în faţa unui jucător cum era Henry, la vremea aceea. Abilitatea de killer în faţa porţii l-a împins uşor, uşor în faţă. A devenit singurul jucător care a înscris în 6 competiţii diferite în acelaşi ani, unele goluri fiind decisive, ca cele din Supercupa Europei sau la Mondialul Cluburilor. Recordul său a fost bătut în acest an de Samuel Eto'o, atacantul Interului, care a marcat în 7 competişii diferite în acelaşi an.În faţa porţii pare un puşti care joacă fotbal în curtea şcolii, nu are emoţii, şutează fără şansă pentru portari şi o face la fel de bine cu ambele picioare. La început, a impresionat prin oportunismul de care dădea dovadă, prin polivalenţa sa şi prin sacrificiul de a coborî în defensivă, dar, cu timpul, a impresionat şi prin viteză şi prin capacitatea sa de a da centrări perfecte.În timp ce naţionala Spaniei se pregătea pentru Campionatul European, în 2008, cei doi călătoreau în Gran Canaria pentru a juca împotriva formaţiei Castillo, în încercarea, glorioasă în cele din urmă, de a promova cu Barça B în Segunda B. Doi ani mai tîrziu, cu o rapiditate demnă doar de fotbalişti de clasă, Pedro şi Busquets erau campioni mondiali.Cînd selecţionerul Spaniei, Vicente del Bosque, i-a convocat pe Busquets şi Pedro în lotul de 23 pentru CM 2010 din Africa de Sud, mulţi l-au crezut nebun. Au început criticile, dar tehnicianul celor care aveau să devină campioni mondiali nu a dat înapoi şi l-a susţinut pe Busquets: "Dacă aş fi jucător, mi-ar plăcea să fiu ca Busquets, pentru că e genul de fotbalist care face de toate şi e mereu dispus să ajute". A fost unul dintre cei mai utilizaţi jucători la Mondial, jucînd toate meciurile ca titular, fiind înlocuit doar în primul meci, înfrîngerea cu Elveţia, de Fernando Torres.