Ambasadorul României la Paris, mesaj de siguranță către fanii prezenţi la Euro: "Franţa e cel mai bine păzită ţară din lume"

• Corespondență din Franța

- Domnule ambasador, ce înseamnă pentru România să deschidă balul Europeanului, dincolo de cadrul sportiv?
- Vor fi sute de milioane de oameni care vor urmări acest meci emoţionant şi onorant. De asemenea, pentru generaţia care avea doar şapte, opt ani la Euro 2000, cu ocazia precedentei participări a României la un turneu final, va fi primul mare eveniment trăit pe deplin alături de echipa naţională. E şi o ocazie bună pentru a se vorbi despre România în presa franceză, în care nu am remarcat până acum niciun fel de articole depreciative.

- Cum se implică Ambasada pe durata Euro?
- Avem un parteneriat cu FRF, împreună cu care organizăm Casa Fotbalului la sediul ambasadei. Vor fi expoziţii de fotografie, evenimente cu invitaţi speciali, proiecţii de filme cu tematică sportivă. În colaborare cu Institutul Cultural, vom realiza şi Ziua Iei, pe 24 şi 25 iunie. Dinamica ar fi fost şi mai mare dacă nu existau inundaţiile care au măturat malurile Senei. Aici urma să se desăşoare operaţiunea "Malurile Europei". Fiecare ţară îşi amenaja un stand propriu şi prezenta ceea ce are mai reprezentativ. Din păcate, apa a distrus o bună parte din ce imaginaseră participanţii, iar acum va trebui să ne adaptăm la spaţii mai puţin generoase şi să facem exerciţii de creativitate pe esplanada din faţa Primăriei.

"Euro e printre subiectele privilegiate"

- Cum se manifestă febra competiţiei în mediile diplomatice?
- De când am venit la post, la începutul lui ianuarie, Euro a constituit unul dintre subiectele privilegiate. Ştiţi cum e însă, uneori, cu diplomaţii: când nu vor să vorbească despre chestiuni mai sensibile, discută despre sport şi vreme. Am întâlnit două tendinţe de abordare a prezenţei României în partida de debut. Cei invidioşi, "Ce bine de voi că vă vede toată lumea la deschidere!", şi cei grijulii, "Vai, ce mult o să aveţi de treabă!". Ambele variante sunt justificate.

- Va fi o presiune specială vineri seara din motive de securitate. Cum s-a lucrat pe acest domeniu?
- Atenţia e concentrată nu doar pe meciul de debut, ci pe întreaga competiţie. Am avut întâlniri cu responsabilii francezi la diferite niveluri, cu Poliţia, Jandarmeria, alte servicii de siguranţă, Primăria, pentru a fi informaţi cum se organizează pentru a asigura un Euro lipsit de incidente. După atentatele din noiembrie, Franţa a mai găzduit o mare conferinţă, cea pentru climat, la care au venit peste o sută de şefi de state. Nu s-a întâmplat nimic atunci. E prelungită însă starea de urgenţă, vor exista peste 90.000 de oameni în dispozitivele de securitate, iar Franţa e, probabil, acum cel mai bine păzită ţară din lume.

"Empatizez cu Tătăruşanu, fiindcă jucam portar în copilărie"

- Veţi merge la meciurile României?
- La toate! Chiar dacă nu sunt, în general, un mare consumator de fotbal, devii suporter înfocat la astfel de competiţii. Nu ştiu dacă în tribuna oficială se poate ţipa, dar nu cred că ne poate opri nimeni să ne bucurăm la golurile României.

- Aveţi un jucător favorit la naţională?
- Empatizez cu Tătăruşanu, fiindcă în copilărie stăteam mereu în poartă când jucam fotbal pe maidan. N-am făcut performanţă, dar băteam deseori mingea printre blocuri şi mai eram şi favorizat, pentru că aduceam mingea de piele. Aveam asigurat locul în echipă!

- Pe unde erau maidanele copilăriei?
- În Berceni, prin parcurile dintre blocuri transformate în terenuri de fotbal. Mai jucam şi în curtea Şcolii 194, unde s-a filmat şi o scenă cu un meci în "Declaraţie de dragoste" sau "Liceenii", nu mai ştiu exact. Îmi amintesc însă cum toată lumea nu mai ştia cum să chiulească de la ore ca să asiste la filmări.

"Nu i-am dat pace mamei până nu m-a dus la Craiova - Bordeaux"

- Citeam într-un interviu mai vechi al dumneavoastră că aţi avut predecesori în familie cu istorii deosebite legate de lumea sportului românesc. Le detaliem, vă rog?
- Străbunicul patern, un om de afaceri important la începutul secolului XX, era un mare iubitor al fotbalului. A creat "Cupa Jean Luca P. Niculescu", devenită practic precursoarea Cupei României de azi. Străbunicul dinspre mama a adus în ţară rugbyul şi tenisul. Dacă ştiţi celebra legendă cu studenţii români care au adus din Anglia balonul oval, ei bine, erau cei patru fraţi Iconomu. Unul dintre ei a fost tatăl bunicii mele, care, împreună cu fraţii Papacostea, a înfiinţat şi primul Tenis Club din România. A murit de tânăr în Primul Război Mondial.

- Obişnuiţi să mergeţi pe stadion la anumite meciuri mai importante?
- Am fost în tribună în 1980, când România a învins Franţa cu 15-0 la rugby într-un meci memorabil. Mi-ar plăcea să se întâmple la fel şi vineri seara, la deschiderea lui Euro, dar să nu batem chiar cu 15-0! În '82, nu i-am dat pace mamei până când nu m-a dus la meci la Craiova, la Universitatea - Bordeaux. Au bătut oltenii atunci cu 2-0, o calificare obţinută în prelungiri cu un gol al lui Geolgău. Îmi place să merg şi la Roland Garros atunci când îmi permite timpul.

Întâlnirea cu idolul Ţicleanu la Digi

- Aţi fost fan al Craiovei Maxima?
- Mare fan! Pot să vă recit pe loc măcar linia de fund: Lung, Negrilă, Tilihoi, Ştefănescu, Ungureanu. Ştiu că fiul lui Silviu e la Euro cu naţionala, mi-ar plăcea să-l întâlnesc. A fost şi un context de familie, fiindcă tata şi bunicul ţineau tot cu Craiova, dar era şi o formă de frondă faţă de marile echipe din Bucureşti, pentru că toţi colegii mei ştiau doar de Steaua şi Dinamo.

- L-aţi cunoscut personal pe vreunul dintre jucătorii de atunci ai oltenilor?
- În urmă cu câţiva ani, la Digi, m-am întâlnit pe hol cu Radu Naum şi cu un domn mai grizonant. La un moment dat, Radu s-a retras un pic şi am rămas să schimb câteva banalităţi cu acel domn. Când s-a întors Naum, l-a strigat: "Hai, Aurică, ai terminat? Vino!". Era Ţicleanu. Am simţit cum m-am luminat! I-am spus cât de mult îl apreciez şi am realizat că ai aceleaşi emoţii şi după 30 de ani atunci când îţi întâlneşti idolii.

"Francezii aşteaptă o revelaţie naţională de la echipa lor"

- Ne întoarcem la Euro. Cum este tratată naţionala Franţei de suporteri, presă, sponsori?
- Se aşteaptă foarte mult de la această echipă. E susţinută total de jurnalişti, există abordări foarte elogioase, vin constant 20.000 de fani la antrenamentele deschise publicului. În climatul amestecat din Franţa, cu atentate, mişcări sociale şi inundaţii, ai impresia că de la echipa de fotbal ar trebui să apară o revelaţie. Mulţi speră ca Franţa să câştige Euro şi să redea optimismul populaţiei. Mi-aduc aminte de evenimentele din '98. Ştiu că, timp de un an, au trăit pe un norişor ca-n desene animate după titlul mondial. A crescut şi economia, aşa că francezii visează să repete situaţia din urmă cu 18 ani.

- Am putea însă întoarce în favoarea noastră această stare de presiune asupra Franţei!
- Sigur, francezii se văd foarte departe în competiţie, dar ne iau în serios. Am remarcat că sunt scoase constant în faţă calităţile României, coeziunea, forţa grupului. Cred că atunci când intri într-o competiţie, trebuie să te setezi mental ca să câştigi. Nu avem cote prea favorabile la casele de pariuri, dar nici nu ne dă nimeni victime sigure.

"Keşeru e un tip inteligent şi deschis"

- Aţi găzduit în mai o conferinţă de presă, la care a participat şi Keşeru. Ce impresie v-a lăsat?
- Simpatic, inteligent, deschis, a dat interviuri într-o franceză impecabilă. La fel s-a întâmplat cu Viorel Moldovan. Te simţi bine când vezi în jurul tău oameni tineri, deschişi, care vorbesc articulat despre fotbalul din România.

- Ce mesaj le transmiteţi fanilor români care vor fi în Franţa alături de "tricolori"?
- Să aibă încredere în echipa României, să fie convinşi că se fac multe eforturi pentru a fi asigurată securitatea competiţiei şi îi invit pe toţi să consulte ghidul Ministerului de Externe şi pagina de facebook a Ambasadei, în care vor găsi informaţiile utile pe durata lui Euro.

"Ceea ce mă fascinează în sport este forţa unora de a trece peste propriile obstacole şi de a reuşi să învingă chiar şi atunci când, din exterior, pare că nu mai au nicio şansă"
Luca Niculescu

"Pe Ilie Năstase l-am intervievat de câteva ori când eram jurnalist. Nu ne-am văzut încă de când am devenit ambasador. El e aici parte din universul francez. Un mit!"
Luca Niculescu

"Cu toate că România nu mai e azi o echipă cu vedete, jocul compact îi conferă o identitate aparte. Asta e principala calitate remarcată şi în presa franceză"
Luca Niculescu

"Cassius Clay era o personalitate pe care mi-ar fi plăcut s-o intervievez. M-a impresionat teribil filmul despre meciul lui cu Foreman"
Luca Niculescu

Meciuri LIVE, program complet, infografii și statistici real-time de la Euro2016 - AICI!