Diego 'Cholo' Simeone, după o victorie mare: "Am învins Madridul în trei din cele cinci finale. Dar un 4-2 nu schimbă ceea ce simțim"

Acesta poate fi anul lui Atlético. Și în Spania, și în Champions. Mai presus de orice jucător, are o forță colectivă ieșită din comun, unică în Europa. O forță ce a spulberat Madridul în prelungiri la Tallinn. Și un antrenor, Diego Simeone, cu o energie inepuizabilă, care poate să-și propulseze echipa spre victorie chiar și suspendat, trăind meciul în lojă cu aceeași pasiune uriașă și influențând mereu jocul cu acțiunile sale curajoase.

Surpriza Thomas

El l-a vrut pe Thomas Partey pe teren în minutul 90, și nu în linia mediană, ci al doilea vârf, în spatele lui Diego Costa. A fost mutarea decisivă, pentru că Thomas a mărit și mai mult presiunea asupra fundașilor centrali adverși. Surprins, Julen Lopetegui a cedat. S-a predat.

Cholo nu e încântat de scor. Pentru el, jocul, intensitatea, lupta roș-albilor sunt mult mai importante. "Am învins Realul în trei din cele cinci finale jucate, dar un 4-2 nu schimbă ceea ce simțim. Stilul nostru nu variază în funcție de numărul golurilor marcate. Totul pleacă de la o idee, o structură, o muncă bine făcută", spune argentinianul în vârstă de 48 de ani, din 2011 la "colchoneros".

"Am crezut în echipă"

Simeone adaugă ceva important: "Clubul nostru crește, avem un stadion nou, fotbaliști importanți, jucători care nu mai vor să plece la cele mai bune formații din lume... După înfrângerea de la Milano, am stat și ne-am gândit cum să continuăm, după două finale de Ligă pierdute trebuia să găsim noi surse de energie, multă energie. Am crezut mereu în ceea ce putem face. Și, mai ales, am crezut în echipă".

Azi, Atlético e SuperAtlético. Poate visa la trofeul cu urechi mari din Champions League. Ar fi cel mai frumos premiu pentru tot ce a făcut Cholo Simeone.

"Nu putem sărbători prea mult. Astăzi suntem campioni, dar mâine trebuie să ne gândim la meciul cu Valencia, pentru că în fotbalul totul se măsoară după ultimul joc"
Diego Simeone, antrenor Atlético

"Am rămas pentru că am crezut în acest mare proiect, am crezut în Diego Simeone. Și nu m-am înșelat"
Antoine Griezmann, atacant Atlético

"Când joci ca o echipă, la sfârșit vine și succesul. Pentru noi, grupul e tot ce contează. Acesta e începutul unui an care sper să fie plin de momente frumoase. Plin de victorii"
Koke, mijlocaș Atlético

7
trofee a cucerit Diego Simeone, e antrenorul cel mai titrat la Atlético, depășindu-l pe Luis Aragonés (6)

5
șuturi pe poartă a avut Atlético la Tallinn, marcând 4 goluri; eficiență aproape totală

3
Supercupe ale Europei a câștigat Atlético din tot atâtea încercări (2010, 2012, 2018)

18ani trecuseră de la ultima finală pierdută de Real (1-2 cu Boca în Cupa Intercontinentală din 2000); de atunci, câștigase 13 trofee

Au decis jucătorii crescuți la club

În prelungiri, Atlético s-a desprins datorită celor au culorile roș-albe în sânge. Jucătorii crescuți la Academia clubului. Thomas Partey a intrat, a schimbat meciul și i-a centrat lui Saúl pentru cel mai frumos gol al Supercupei. Iar Koke a marcat golul de 4-2, care a încheiat partida de la Tallinn.

"Bestia" e MVP: "Îl admir pe Ramos, dar pe teren nu am prieteni"

De-abia a început sezonul, și Diego Costa e deja în mare formă. Rău, agresiv, luptându-se în același timp și cu Varane, și cu Sergio Ramos. A câștigat mereu duelurile cu ei, a deschis scorul după 49 de secunde (cel mai rapid gol dintr-o finală europeană), când i-a depășit din trei atingeri, și a reușit "dubla" în minutul 79. "Bestia" a fost MVP. La final, a vorbit despre "ciocnirile" cu căpitanul rivalilor: "Îl admir pe Ramos, dar pe teren nu am prieteni".

Doar Spania există

În ultimul deceniu, echipele spaniole au dominat Supercupa Europei de o manieră nemaivăzută. Au cucerit 9 din cele 10 trofee puse în joc: Atlético 3, Real Madrid 3 și Barcelona 3. Numai Bayern s-a strecurat printre ele, cu victoria din 2013.

Gafa lui Marcelo

În minutul 79, când Real conducea cu 2-1, Marcelo i-a readus în meci pe "colchoneros". Brazilianul a vrut să evite un aut, n-a vrut să lase mingea să iasă în afara terenului, dar i-a pasat lui Juanfran, foarte aproape de careul blanco. Și răspunsul fulger al lui Atlético s-a încheiat cu golul lui Costa.