Vochin despre atitudinea Stelei la primul moment greu » Minutul 67 din Mioriţa

Dacă vrei să judeci totul doar prin prisma cifrelor scrise pe tabela de marcaj, atunci, da, Schalke a spulberat-o pe Steaua. Un 3-0 rămîne un 3-0, scorul neprezentării şi al ruşinii. Dar dacă vrei să fii echilibrat, atunci trebuie să te opreşti un pic în acel minut 67 şi să constaţi că, fără să fie ocazii clare de gol, Steaua conducea la situaţii de a marca cu 4-3.

Orice analiză ar trebui începută aici, dar nicidecum finalizată cu concluzia fatalistă că totul s-a năruit acolo. La Londra, Basel a fost condusă de Chelsea cu 1-0. dar a avut forţa să reîntoarcă meciul şi să cîştige cu 2-1. La Gelsenkirchen, Steaua a căzut iremediabil şi a ajuns să mai înghită încă două boabe. E adevărat că a resimţit şocul unui "tontogol", cum au zis spaniolii de la Marca atunci cînd un alt stelist, Nicoliţă, marca în proprie poartă, pe Bernabeu. Dar tot atît de adevărat e şi că Steaua n-a avut şi un plan B pe care să-l pună în aplicare la 0-1. A alergat excelent, a parcurs aproape 3 kilometri în plus faţă de reprezentanta unui fotbal atît de fizic precum cel german. A jucat modern, cu presing şi atitudine. Pînă în minutul 67. Dar, din păcate, a avut atitudinea din Mioriţa la primul moment greu. A cedat totul, fără a se gîndi că, în această grupă, rezultatele din meciurile directe şi golaverajul pot cîntări enorm.

Şi încă ceva. Chiar şi aşa, cu golul ăsta venit de nicăieri, Reghecampf nu are voie să invoce ghinionul. Pentru că după victoria cu Copenhaga din toamna trecută, cu acel gol ciudat al lui Nikolici, a spus că Steaua a cîştigat meritat!