Articol de GSP - Publicat vineri, 29 ianuarie 2021 20:29 / Actualizat vineri, 29 ianuarie 2021 21:07
Marius Niculae a povestit la "Prietenii lui Ovidiu" perioada inedită pe care a trăit-o în China, la Shandong Taishan, după transferul de la FC Vaslui.
- Emisiunea „Prietenii lui Ovidiu” este difuzată în fiecare miercuri, de la ora 20:00. Poate fi urmărită pe pe site-ul www.GSP.ro, pe pagina de Facebook a Gazetei (link AICI), pe contul de YouTube al Gazetei (abonează-te aici), în format podcast pe principalele platforme de distribuție a podcasturilor: Apple Podcast și Spotify.
- Marius, cei mai mulți bani i-ai câștigat în Portugalia?
- Da, dar și în China. La Shandong, una dintre cele mai bogate echipe din China, era o formație de stat. Era echipa Electricității. Era la 420 de kilometri de Beijing, dar făceai distanța într-o oră și un pic, pentru că aveai trenuri de mare viteză, mergeau cu 300 de km pe oră.
- Ți-a fost greu acolo?
- Cel mai greu! Aveam translator, chiar unul de limbă portugheză, ei având o colonie acolo. Mi-a fost ușor cu limba atât timp cât am avut translatorul, în rest mi-a fost foarte greu. Cel mai greu mi-a fost din punctul de vedere al alimentației. La ei lucrurile erau ori foarte dulci, ori foarte picante. Nu aveau mijloc.
- Plus că nu aveau mâncare europeană.
- Primele două săptămâni mi-a fost exagerat de greu, chiar am slăbit. În două săptămâni am slăbit patru kilograme. Aveau și mâncare pentru noi, la bază. Eram cinci străini, dar în fiecare zi era același meniu: paste, salată, carne de pui la grătar și un desert. Asta serveau zilnic!
- Adică n-ai mâncat ciudățeniile lor?
- N-am mâncat câini, șoareci. Dar am mers și noi, pentru că eram curioși să vedem ce mănâncă chinezii. Mi-aduc aminte că într-o zi era o oală mare de ciorbă și ne-am uita, de curiozitate, cu ce e. Am văzut o broască țestoasă cum ieșea din mâncare.
- Dar prin oraș?
- Am fost pe stradă, în oraș, unde se mănâncă ciudățenii. Câini, șerpi, broască țestoasă, broască de baltă... Ca experiență de viață a fost foarte interesant. Am văzut cum e să trăiești într-o altă cultură, să trăiești printre ei. Sunt total diferiți de noi.
- Venea lumea la meciuri?
- În China, lumea nu prea venea la meciuri, doar când s-a prezentat echipa și a fost un meci amical și-au fost 50.000. Apoi veneau câte 20.000-30.000. La ei, la fiecare doi ani câte un oraș devenea olimpic și se construia de la zero câte o bază olimpică.
