Articol de Remus Răureanu - Publicat duminica, 08 noiembrie 2020 16:39 / Actualizat duminica, 08 noiembrie 2020 17:09
Ciprian Moscu (47 de ani) a trăit în Anglia de la un an, iar acum îl asistă pe Marius Șumudică la Gaziantep, ca preparator fizic. Românul a parcurs studiile despre pregătirea fizică în Anglia și a bifat câteva cluburi și în Liga 1. A fost la Chiajna cu Șumudică, a fost și la FCSB, unde stabilise cu Neubert să lucreze alături de el ca să deprindă din metoda pe care o utiliza germanul, cu care el domina campionatul.
În antrenamentele lui Gaziantep apare cu o imagine ca a unui luptător din Apocalypto, fimul lui Mel Gibson despre triburile sud-americane dinaintea colonizării spaniole. Cu creastă, musculos și antrenat, Ciprian explică și pentru oamenii obișnuiți ce ar trebui făcut pentru ca ei să fie într-o formă bună.
- Ciprian, cât contează pentru un preparator fizic calificarea și diplomele dobândite?
- Calificarea îți oferă șansa de a aplica pentru anumite joburi, îți dă o "recunoaștere", inclusiv dreptul de a intra pe teren ca să conduci încălzirea înaintea unui meci oficial. Dar meseria aceasta e într-o continuă schimbare, știința progresează și în sport, și în alte domenii. Trebuie să citești, să te documentezi în permanență. Dacă te oprești doar la diplome și la certificate nu vei progresa. Am întâlnit profesori foarte, foarte buni care erau chitiți pe anumite idei imposibil de aplicat în practică.
- Apropo de știință, cât contează tehnologia pentru pregătirea fizică?
- Răspunsul pe scurt: contează, dar pot fi făcute antrenamente și fără ea. Tehnologia și restul materialelor nu sunt obligatorii pentru realizarea unui antrenament. Folositoare sunt, da!
- La ce folosesc sistemele GPS pe care le poartă fotbaliștii pe sub tricouri?
- Cu sistemul GPS Live poți urmări în direct nivelul la care lucrează sportivul în timpul sesiunii de antrenament. Dacă el nu atinge parametrii de efort stabiliți, poți completa pe urmă antrenamentul cu anumite exerciții. Fără GPS ești obligat să recurgi la metode clasice, din moment ce efortul fotbalistului nu mai este măsurat clar. Monitorizarea exactă mai folosește la ceva: preparatorul poate să țină o evidență a efortului la care îi supune pe jucători și să evite astfel atingerea pragului de oboseală dincolo de care apare riscul de accidentări. Ba mai mult, e măsurată "încărcătura" acumulată pe fiecare picior, pe diverse grupe de mușchi. Ți-am spus, tehnologia e utilă. Ceea ce nu înseamnă că lipsa ei poate fi o scuză pentru o echipă nepregătită!
„Forța scade viteza? E o prostie!”
- Care sunt calitățile care pot fi îmbunătățile prin antrenament?
- Absolut toate: forță, capacitate de efort, viteză, detentă. Când îi crești forța unui fotbalist, îi cresc automat și celelalte calități pe care le-am enumerat. Științific, puterea este egală cu forța înmulțită cu viteza. Am auzit de nenumărate ori comentariul potrivit căruia "Dacă lucrăm în sală cu greutăți, ne facem mari și pierdem din viteză și din explozie". E total greșită ideea! Și există exemple nenumărate! Ronaldo, Bale, Hulk sunt câțiva fotbaliști cu forță mare, dar care au și viteză, și detentă. Să mai pomenim și halterofilii? Ridicările olimpice sunt înregistrate științific drept cele mai explozive mișcări din oricare sport.
- Tu cât timp te antrenezi zilnic?
- La vârsta mea, nu îmi mai programez un anumit timp de antrenament, doar îmi ascult corpul. Încerc, pe cât posibil, să alerg cinci kilometri când mă trezesc, pe stomacul gol. Sunt un adept al antrenamentelor de intensitate scăzută până la medie, făcute pe stomacul gol sau în regim de post. După asta fac "sală" câteva ore. Aici, în Gaziantep, merg la kickboxing de trei ori pe săptămână. Nu am un program clar, fac exercițiile în funcție de programul echipei. Încerc să execut câte ceva în cel puțin șase zile din șapte.
Un om obișnuit ce ar trebui să facă pentru a se menține sănătos, într-o formă bună?
- Mă cam enervează să le dau sfaturi unor oameni pe care nu-i cunosc, dar îți răspund. Să fie realiști, sinceri cu ei înșiși! Degeaba îți stabilești o țintă pe care nu ai cum s-o atingi! Un om obișnuit are nevoie de o nutriție echilibrată, fără excese, și să facă mișcare atunci când nu e obligatoriu ajutorul. Exemple: urcatul scărilor în locul liftului, mersul la pâine pe jos, nu cu mașina. Să te menții sănătos și într-o formă bună ține de respectul de sine, de cum te privești când te uiți seara în oglindă. Pentru așa ceva chiar nu îți trebuie vreun guru care să îți spună ce să faci!
- Lumea nu caută un guru, dar niște sfaturi sunt bune.
- Nu-mi place să ne transformăm într-o societate de turmă în care cineva le spune celorlalți ce să facă, ce e greșit și ce e corect. Poți să bei un pahar, poți să mănânci la McDonalds, nu e nicio problemă. Excesele, indiferent de natura lor, dăunează! Adevărul e că o zi petrecută în sala de fitness nu te va schimba. La fel, o zi de mâncat nesănătos nu-ți va schimba viața.
„E bine să te antrenezi la munte doar înainte de Olimpiadă”
- În Anglia ai lucrat în săli de fitness. Câștigai mai bine decât câștigi în fotbal?
- În Anglia lucram ca să îmi câștig pâinea până ce mi-am terminat studiile. Din "personal fitness training" câștigam mai bine în Anglia decât în fotbalul din România. Dar mi-am dorit să lucrez în fotbalul profesionist. Nu sunt omul banului. Bine, știu foarte bine cât de mult contează banii, dar prefer să fac ceea ce îmi place, în detrimentul câștigului. În sălile din Londra câștigam 50-60 de lire sterline pe oră și rezulta mai mult decât încasam în România, în fotbal. Dar familia mea are un trai confortabil, deci pot să fac ceea ce vreau, să fac ceea ce îmi place. Șumi mi-a oferit încrederea și oportunitatea de a mă angaja la Gaziantep, e perfect!
- Cât contează alimentația pentru pregătirea fizică?
- Uau! Foarte mult! Corpul e ca o mașină, contează tipul de ulei pe care îl pui. În funcție de sportul practicat, alimentația trebuie să fie specifică, individualizată în unele situații. Pentru fotbaliști e bine să aibă o alimentație bogată în carbohidrați, pentru realimentarea cantității de glicogen din organism, în proteine pentru refacerea musculaturii și grăsimi. Acești trei macronutrienți și proporțiile în care sunt ingurgitați sunt stabiliți în funcție de perioada în care se află echipa: presezon, sezon, zile premergătoare meciurilor, zile de după meciuri.
- Echipele românești obișnuiau să meargă în pregătire la munte. Era bine?
- Antrenamentele la altitudine, în special la peste 2.400 de metri, sunt bine documentate pentru îmbunătățirea capacității de absorbție a oxigenului în sânge. Mai sunt și efecte negative, spre exemplu, somnul adânc e afectat la unii atleți, din cauza altitudinii. Oricum, adaptarea obținută la munte nu ține mai mult de 10-20 de zile. Pentru o competiție așa cum e Olimpiada e bine să mergi la munte. Pentru un sezon din fotbal nu e nicio logică să te antrenezi la munte.
Cluburile cu resurse mari au în staff câte trei-patru preparatori fizici, pentru individualizarea pregătirii jucătorilor. Fotbaliștii sunt împărțiți în grupe în funcție de posturile pe care evoluează, în funcție și de calitățile care trebuie să fie dezvoltate. Cred că e mai eficient ca un preparator fizic să se axeze pe dezvoltarea calităților jucătorului, nu pe repararea defectelor.
Fiecare atlet din ziua de azi ar trebui să priceapă că talentul te poate "căra" doar până la un anumit nivel. Mai sus de atât nu poate ajunge fără muncă, fără transpirație. Viața de sportiv e scurtă și cine nu-și impune o disciplină n-o să realizeze mare lucru!
Masa musculară nu te încetinește, poate te încetinește felul în care ai obținut acea masă musculară! Contează mult și "mentalul", forța le oferă sportivilor o încredere mai mare în capacitățile lor.
- Ciprian Moscu, preparatorul fizic al lui Gaziantep
Lucrează în fotbal din 2012
Ciprian Moscu a plecat cu familia în Anglia când avea un an. În fotbal se află din 2012. Explică el parcursul: "După ce am absolvit ASE, Turism/Servicii, am lucrat într-o perioadă în transporturi maritime și pe urmă am făcut diverse meserii, am fost inclusiv antrenor de fitness. Am trecut pe la Săgeata Năvodari, Chiajna, FCSB, am lucrat în academii din Valencia și din Londra, iar de mai mult de un an mă aflu la Gaziantep". El povestește că, măcar în materie de nutriție, poate să fie un cobai: "Am experimentat pe mine cam tot ceea ce fac. Am testat suplimentele pentru refacere și pentru susținerea performanței. E un fel de "practice what you preach", practică ceea ce predici. Cred și că un preparator fizic trebuie să aibă o imagine, așa cum un nutriționist trebuie să dea impresia unei persoane cu o dietă sănătoasă".
Marius Șumudică și-a băgat jucătorii în ședință: ”În 50 de secunde ați distrus tot!”
