Editorial Alin Buzărin: De ce cad ca spicele fotbaliștii mileniului trei?

Din cauza numarului de meciuri?Pentru unii au idei stralucite cu CM cu 48 de echipe ,CE cu 24 de echipe,CM mondial al Cluburilor,cupe europene cu cat mai multe meciuri..Si pentru telespectatori e mult dar pentru jucatori?

Daragar • 24 Aprilie 2026, 20:16

Îmi place

Postat de constantin_dejanovici pe 24 Aprilie 2026, 19:58

Autorul compară mere cu pere. În primul rând, fotbaliștii de acum 40 de ani jucau mai puțin de 50 de meciuri oficiale pe an (cupă+campionat+eventual naționala, în varianta românească se adunau cel mult vreo 40 de meciuri, și asta dacă jucai etapă de etapă). Doar dacă ajungea echipa prin cupele europene, se mai adăugau niște meciuri, dar echipele românești de până în 1982 rareori treceau de primele două tururi. Steaua în 1986 a jucat 8 meciuri ca să ajungă în finala CCE. Azi cu 8 meciuri de abia ajungi în primăvara europeană, și asta dacă echipa intră direct în playoff. La nivel de națională erau 2 competiții mari și late, Mondialul și europenele. În ambele cazuri se jucau 6 meciuri în grupe de câte 4 echipe (dacă nu ajungeai în grupă de 3, ca România în 1977). Apoi, așa cum recunoaște și autorul, angajamentul fizic e cu totul altul. E suficient să ne uităm la meciuri de prin anii 70, se juca cu două viteze în minus. Dobrin însuși dacă ar fi intrat pe teren cu o țuică la bord, ar fi leșinat deja prin minutul 30. E valabil și pentru alții. Apoi, e suficient să ne uităm la carierele jucătorilor noștri care au evoluat în 1970 în Mexic. Pe la 30 de ani deja se pregăteau de finalul de carieră, sau ajungeau pe la echipe gen Hunedoara (Hunedoara de la mijlocul anilor 70, nu echipa lui Klein). La Hunedoara și-au încheiat carierele Lucescu, Dumitrache, Nunweiler. Neagu a retrogradat cu Rapid în 1975, și exemplele pot continua. Asta, pentru că accidentările se acumulau în timp.

Acesta e raspunsul corect si cuprinzator dar ma mira ca a avut cineva rabdare sa il scrie....acestor ziaristi le lipseste logica elementara si par sa aiba IQ modest.

constantin_dejanovici • 24 Aprilie 2026, 19:58

Autorul compară mere cu pere. În primul rând, fotbaliștii de acum 40 de ani jucau mai puțin de 50 de meciuri oficiale pe an (cupă+campionat+eventual naționala, în varianta românească se adunau cel mult vreo 40 de meciuri, și asta dacă jucai etapă de etapă). Doar dacă ajungea echipa prin cupele europene, se mai adăugau niște meciuri, dar echipele românești de până în 1982 rareori treceau de primele două tururi. Steaua în 1986 a jucat 8 meciuri ca să ajungă în finala CCE. Azi cu 8 meciuri de abia ajungi în primăvara europeană, și asta dacă echipa intră direct în playoff. La nivel de națională erau 2 competiții mari și late, Mondialul și europenele. În ambele cazuri se jucau 6 meciuri în grupe de câte 4 echipe (dacă nu ajungeai în grupă de 3, ca România în 1977). Apoi, așa cum recunoaște și autorul, angajamentul fizic e cu totul altul. E suficient să ne uităm la meciuri de prin anii 70, se juca cu două viteze în minus. Dobrin însuși dacă ar fi intrat pe teren cu o țuică la bord, ar fi leșinat deja prin minutul 30. E valabil și pentru alții. Apoi, e suficient să ne uităm la carierele jucătorilor noștri care au evoluat în 1970 în Mexic. Pe la 30 de ani deja se pregăteau de finalul de carieră, sau ajungeau pe la echipe gen Hunedoara (Hunedoara de la mijlocul anilor 70, nu echipa lui Klein). La Hunedoara și-au încheiat carierele Lucescu, Dumitrache, Nunweiler. Neagu a retrogradat cu Rapid în 1975, și exemplele pot continua. Asta, pentru că accidentările se acumulau în timp.

ionutmilea • 24 Aprilie 2026, 18:27

Îmi place

Cu siguranță numărul de meciuri și intensitatea crescută + faptul că adversarii sunt mai bine pregătiți nu are legătură. Precis e din cauză că tinerii de acum sunt mai fragili, știe nea Alin. Eu zic că problema e de dorință, prea mulți snowflakes. Nu, maestre?

Ninel2 • 24 Aprilie 2026, 17:32

Îmi place