Hakuna matata, România!

Pentru internautul român, Tanzania înseamnă mai ales Zanzibar, ostrov din Oceanul Indian apropiat de coasta africană. De câțiva ani, între spațiul mioritic și cel zanzibarez s-au legat nu numai punți aeriene, care transportă amatorii români de all-inclusive peste mări și țări, ci și punți sufletești.

Oricând pe plajele insulare ale statului tanzanian poți da nas în nas cu Vali Vijelie sau alți artiști valahi de mare rafinament, care-și exportă cu generozitate arta interpretativă peste mări și țări, oferindu-le-o în dar compatrioților amatori de concedii exotice, făcute cu charterul.

Ieri dictatură, astăzi Islam

Într-acolo e atras Popică de la Chindia. În Tanzania. Nu în Zanzibarul insular, acela va fi colonizat doar de maneliști-turiști. Ci în Tanzania continentală, la Dar Es Salaam, o ditamai aglomerarea urbană cu aproape 5 milioane de suflete. O țară care, deși se supune regulilor Islamului, are drept președinte o femeie, Samia Suluhu Hassan, îmbrăcată mereu exact așa cum o cere Coranul.

E mai corect decât pe vremuri, prin anii optzeci, când legendarul Julius Nyerere făcea pe anticolonialistul în străinătate, însă pe plan intern aplica doctrina lui Mao, pe care o studiase la sursă, la Pekin. Regulile erau simple. Dictatură, un singur partid politic, sistem polițienesc și așa mai departe. Cunoaștem procedurile, s-au aplicat și pe spinarea noastră.

Unirea Slobozia de sub Ecuator

Ce frumos că șefii de cluburi africani se gândesc la noi! Echipa se numește Simba, precum leuțul acela din desene animate. Joacă pe ditamai stadionul de 60.000 de locuri (Benjamini Mkapa National Stadium) și are, ea, echipa, Simba Sports Club, o cotă de piață de 2 milioane de euro. Atât e valoarea însumată a jucătorilor, Daniel Popa, el singur cotat la 550 de mii de euro, însemnând mai mult de un sfert din toată Simba.

Prin comparație, Chindia valorează, pe de-a-ntregul, 7 milioane. Cel mai slab cotată prim-divizionară de la noi, Mioveniul, prețuiește și ea 4 milioane. Ca să găsim ceva similar cu Simba, coborâm în eșalonul secund. 

Ne oprim la Unirea Slobozia, salvată de la retrogradare la baraj, în ultima secundă a sezonului trecut. Slobozia are cotă de 2,12 milioane. Așadar, Daniel Popa e pețit de către un fel de Unirea Slobozia, plasată în estul Africii, la doar șase grade sub Ecuator.

Spre insula Funafuti?

Deschizând mailul cu o asemenea ofertă, la ce concluzie se poate ajunge? Că fotbalul tanzanian, măreț, nu încape vorbă, plătește mai bine decât cel din patria-mumă? Da, poate că și asta. Nu e exclus ca Simba să-i propună lui Popa un salariu mai rotund decât îi dă Chindia. Dar citim printre rânduri și despre crâncena noastră sărăcie fotbalistică și materială, de care lumea a aflat și de care vrea să profite.

De aceea ne ofertează. Iar după acești africani stranii, probabil că ne vor trimite mailuri și alții. De prin același gen de spații geografice. Ce-ați zice de Centura de Foc a Pacificului? Insula Funafuti, de exemplu.

Stați liniștiți!

În grai african, la a sta liniștit, la a nu-ți face probleme sau griji se spune "Hakuna matata". E chiar un fel de salut de-al lor. Nu ne facem griji, de ce ne-am face? Învârtim globul pământesc și vedem că Occidentul European, cu campionatele sale puternice și serioase, e o zonă aproape albă pentru noi.

Existăm în Orient, printre caravanseraiuri, visăm la oaze arăbești bine plătitoare, dar iată că acum ni se dezvăluie și Africa Ecuatorială, în toată splendoarea ei. Cât timp mai există paralele și meridiane încă neatinse de fotbalul nostru, tot e bine. Hakuna matata, cum spuneam!