Articol de Mihai Mironică - Publicat duminica, 16 noiembrie 2025 15:33 / Actualizat duminica, 16 noiembrie 2025 15:34
Încercăm să ne ascundem neputința în spatele arbitrului. O tactică antică în care Mircea Lucescu este mare maestru. Pentru selecționerul României, la asta se reduce totul în ceea ce privește meciul de la Zenica. La ostilitatea arbitrului englez în privința noastră. De aceea am fost învinși. Deși, pentru prima repriză, nu prea ține teoria pentru că Oliver a îngălbenit Bosnia-Herțegovina cu câteva cartonașe.
Și au venit în repriza a doua cele două momente importante pentru prestația lui Michael Oliver. Ele au fost analizate în emisiuni de doi foști mari arbitri români, Adrian Porumboiu la GSP Live Special și Cristi Balaj la Fanatik. Primul a fost “polițistul bun” cu Oliver și a spus că englezul a arbitrat bine. Celălalt a fost “polițistul rău” și l-a “desfigurat” pe arbitru. I-a dat de l-a julit, cam ca Tabakovic cu Marin.
Nu este fascinantă această lume a arbitrilor? Doi foști mari arbitri se uită la același meci și au o percepție diametral opusă. E ca în justiție. De exemplu, unii judecători văd ani grei de închisoare pentru Dumitru Dragomir, alți judecători, uitându-se la aceleași probe, îl văd pe Dragomir curat ca lacrima.
Balaj și bariera portocalie
Dar nici măcar cea mai agresivă voce cu Michael Oliver, cea a lui Cristi Balaj, nu a putut rosti propoziția simplă: “Tabakovic trebuia eliminat”. Tot ce a putut spune Balaj a fost că lovitura bosniacului era de “portocaliu”. Și Balaj a adăugat că Drăguș a fost eliminat corect, spulberând astfel teoria lui Lucescu despre nevinovăția atacantului român.
Și Cristi Balaj, și alți pasionați de fotbal cu ani mulți de privit meciuri știu că nu orice lovitură care determină o sângerare a adversarului aduce automat și un cartonaș roșu. În faza “curentării” lui Marin a fost un astfel de moment, contact dur, dar nu de roșu. Oliver a recunoscut că a greșit că nu a arătat galben. Dar nici măcar aprigul contestatar al arbitrului englez, Cristi Balaj, nu a putut trece de “bariera portocalie” a interpretării fazei cu faultul la Marin.
Țiganiada, o epopee românească
Tot Cristi Balaj a descoperit și cum puteam câștiga acest meci. Nu, nu e vorba de vreo strategie strălucită cu care trebuia să vină Mircea Lucescu. Balaj spune că arbitrul trebuia să închidă meciul dacă scandarea “țiganii” nu se oprea după un avertisment sau două. Păi așa, Rapid cam trebuia să câștige toate meciurile cu Steaua și Dinamo în ultimii 35 de ani.
Câți arbitri români, inclusiv Cristi Balaj, au oprit partide din cauza unei astfel de scandări? Și la noi are o formă și mai gravă, nu se scandează doar “țiganii”, ca la Zenica, ci “am avut și vom avea mereu boală pe țigani”. Și se merge cu atrocitatea asta rasistă de 35 de ani pe stadioanele din România și nimeni nu face nimic. Cum e scuza la noi? Că “țiganii” e doar o poreclă pentru rapidiști? Păi asta cu “porecla” poate fi invocată și de alții atunci.
De fapt, am fost bătuți la fotbal. Man a trimis absolut ridicol cu stângul dintr-o fază în care trebuia să-l execute pe portar cu dreptul. Man a șutat atunci cam cum o făcea Nicușor Dan când ieșea și el în pauză la un fotbal cu colegii care nu erau la fel de dăruiți la matematică, dar știau cu mingea.
Colegul lui Man de la PSV, rival pe post, tipul cu nume de dronă războinică altoit cu terminație iugoslavă, a trimis o rachetă de n-a știut Ionuț Radu ce se întâmplă cu el. Și, în rest, ne-au mai torpilat de două ori cu o tactică savantă: două turnuri în careul nostru și mingi înalte pe ele/ei.
Și acum mare discuție dacă ne rămâne selecționerul și pentru baraj/baraje. Care selecționer? Ca să termini pe 3 în grupa asta, nici nu trebuia să ai selecționer.