SPORTURI » ALTELE » ALPINISM / TRAGEDIE PE ANNAPURNA

Colibăşanu: "Inaki avea nevoie urgentă de ajutor" « Înapoi la articol

Gazeta Sporturilor · 2008-05-25T00:00:00+03:00

Marele protagonist al întîmplării de pe Annapurna este alpinistul Horia Colibăşanu, scrie un cotidian spaniol. Românul şi-a riscat propria viaţă pentru a avea grijă de prietenul lui Iñaki Ochoa de Olza. El a fost primul care a observat că spaniolul nu se simte bine. Rusul Alexei Bolotov a decis să continue, Colibăşanu a rămas alături de Inaki. Conştient de gravitatea situaţiei, acesta l-a îngrijit cum a putut mai bine pe partenerul său. L-a încălzit, l-a hrănit şi i-a dat medicamente. Nu a contat nici o secundă că îi poate fi afectată sănătatea. După mai mult de 72 de ore, extenuat şi bolnav, Horia a luat legătura cu alte echipaje pentru a fi salvat. Din tabăra de bază, Horia a dat un interviu, la numai o zi de la moartea lui Inaki:Horia, cum s-a întîmplat?Luni am observat că Inaki nu se simţea bine. Am decis să nu mai continuăm şi am instalat cortul. Am încercat să iau legătura cu baza şi să le spun că ceva era în neregulă. Inaki nu vorbea coerent şi nu mai putea merge. Cum au fost ultimile zile pentru Inaki?A fost inconştient în cea mai mare parte a timpului. Cînd se trezea îi dădeam lichide şi încercam să îl încurajez. Putea să vorbească?Foarte puţin. Mă întreba mereu dacă am primit veşti de la bază. Eu îi spuneam că nu era uşor, că erau multe inconveniente. Avea dureri?Cred că nu, pentru că nu era conştient. Am hotărît să îi dau nişte pastile pentru circulaţie. Îi era foarte frig. Cînd ai decis să cobori?Cînd am aflat că elveţianul Ueli Steck este pe drum spre noi. În plus, se terminaseră alimentele şi medicamentele. Inaki avea nevoie urgentă de ajutor. A fost foarte greu pentru mine pentru căInaki avea respiraţia sacadată, cîteodată nu mai respira cîteva secunde. Au fost cele mai dificile momente din viaţa mea. Nu am vrut să îl las singur, dar nu am avut altă opţiune. Nu vroiam să plec, dar nu mai aveam alimente şi nici medicamente. Am deschis drumul pentru Steck. Eu coboram şi el urca. A mers pe urmele mele. La ce te-ai gîndit în tot acest timp?A fost un moment foarte dificil. Mi-a fost foarte greu să gîndesc raţional. Nu pot să cred că atîta lume s-a mobilizat pentru noi.

Comentarii (3)

• 30 Mai 2008, 10:14

Îmi place

Respect

Raportează

Răspunde

ceva in plus La peste 7000 de metri organismul uman nu se mai poate aclimatiza , a petrece o sapt la peste 7000 de metri este un urias efort de vointa si barbatie . Am spus o sapt pentru ca includ si zilele premergatoare ascensiunii si intoarcerii de la mai putin de 100 de metri de varf.

• 30 Mai 2008, 10:11

Îmi place

Respect

Raportează

Răspunde

Andreea, puteai doar sa traduci articolul din Diario de Navarra . Horia a alertat team-ul din prima zi atunci cand Inaki a facut comotie ,el ramanad pe munte incercand sa-l tina in viata

• 25 Mai 2008, 19:35

Îmi place

Respect

Raportează

Răspunde

eh... uite ca nu toti romanii ne fac de rusine. felicitari.

Comentează