Articol de GSP - Publicat miercuri, 28 mai 2008 00:00
Marele protagonist al întîmplarii de pe Annapurna este alpinistul Horia Colibasanu, scrie un cotidian spaniol.
Românul si-a riscat propria viata pentru a avea grija de prietenul lui Iñaki Ochoa de Olza. El a fost primul care a observat ca spaniolul nu se simte bine. Rusul Alexei Bolotov a decis sa continue, Colibasanu a ramas alaturi de Inaki. Constient de gravitatea situatiei, acesta l-a îngrijit cum a putut mai bine pe partenerul sau. L-a încalzit, l-a hranit si i-a dat medicamente. Nu a contat nici o secunda ca îi poate fi afectata sanatatea. Dupa mai mult de 72 de ore, extenuat si bolnav, Horia a luat legatura cu alte echipaje pentru a fi salvat.
Din tabara de baza, Horia a dat un interviu, la numai o zi de la moartea lui Inaki:
Horia, cum s-a întîmplat?
Luni am observat ca Inaki nu se simtea bine. Am decis sa nu mai continuam si am instalat cortul. Am încercat sa iau legatura cu baza si sa le spun ca ceva era în neregula. Inaki nu vorbea coerent si nu mai putea merge.
Cum au fost ultimile clipe pentru Inaki?
A fost inconstient în cea mai mare parte a timpului. Cînd se trezea îi dadeam lichide si încercam sa îl încurajez.
Putea sa vorbeasca?
Foarte putin. Ma întreba mereu daca am primit vesti de la baza. Eu îi spuneam ca nu era usor, ca erau multe inconveniente.
Avea dureri?
Cred ca nu, pentru ca nu era constient. Am hotarît sa îi dau niste pastile pentru circulatie. Îi era foarte frig.
Cînd ai decis sa cobori?
Cînd am aflat ca elvetianul Ueli Steck este pe drum spre noi. În plus, se terminasera alimentele si medicamentele. Inaki avea nevoie urgenta de ajutor. A fost foarte greu pentru mine pentru caInaki avea respiratia sacadata, cîteodata nu mai respira cîteva secunde. Au fost cele mai dificile momente din viata mea. Nu am vrut sa îl las singur, dar nu am avut alta optiune. Nu vroiam sa plec, dar nu mai aveam alimente si nici medicamente.
Am deschis drumul pentru Steck. Eu coboram si el urca. A mers pe urmele mele.
La ce te-ai gîndit în tot acest timp?
A fost un moment foarte dificil. Mi-a fost foarte greu sa gîndesc rational. Nu pot sa cred ca atîta lume s-a mobilizat pentru noi.
Marele protagonist al întîmplarii de pe Annapurna este alpinistul Horia Colibasanu, scrie un cotidian spaniol.
Românul si-a riscat propria viata pentru a avea grija de prietenul lui Iñaki Ochoa de Olza. El a fost primul care a observat ca spaniolul nu se simte bine. Rusul Alexei Bolotov a decis sa continue, Colibasanu a ramas alaturi de Inaki. Constient de gravitatea situatiei, acesta l-a îngrijit cum a putut mai bine pe partenerul sau. L-a încalzit, l-a hranit si i-a dat medicamente. Nu a contat nici o secunda ca îi poate fi afectata sanatatea. Dupa mai mult de 72 de ore, extenuat si bolnav, Horia a luat legatura cu alte echipaje pentru a fi salvat.
Din tabara de baza, Horia a dat un interviu, la numai o zi de la moartea lui Inaki:
Horia, cum s-a întîmplat?
Luni am observat ca Inaki nu se simtea bine. Am decis sa nu mai continuam si am instalat cortul. Am încercat sa iau legatura cu baza si sa le spun ca ceva era în neregula. Inaki nu vorbea coerent si nu mai putea merge.
Cum au fost ultimile clipe pentru Inaki?
A fost inconstient în cea mai mare parte a timpului. Cînd se trezea îi dadeam lichide si încercam sa îl încurajez.
Putea sa vorbeasca?
Foarte putin. Ma întreba mereu daca am primit vesti de la baza. Eu îi spuneam ca nu era usor, ca erau multe inconveniente.
Avea dureri?
Cred ca nu, pentru ca nu era constient. Am hotarît sa îi dau niste pastile pentru circulatie. Îi era foarte frig.
Cînd ai decis sa cobori?
Cînd am aflat ca elvetianul Ueli Steck este pe drum spre noi. În plus, se terminasera alimentele si medicamentele. Inaki avea nevoie urgenta de ajutor. A fost foarte greu pentru mine pentru caInaki avea respiratia sacadata, cîteodata nu mai respira cîteva secunde. Au fost cele mai dificile momente din viata mea. Nu am vrut sa îl las singur, dar nu am avut alta optiune. Nu vroiam sa plec, dar nu mai aveam alimente si nici medicamente.
Am deschis drumul pentru Steck. Eu coboram si el urca. A mers pe urmele mele.
La ce te-ai gîndit în tot acest timp?
A fost un moment foarte dificil. Mi-a fost foarte greu sa gîndesc rational. Nu pot sa cred ca atîta lume s-a mobilizat pentru noi.
Ai o informație? Scrie-ne pe [email protected]! Gazeta își protejează întotdeauna sursele.
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
