Articol de Mirela Neag - Publicat miercuri, 29 decembrie 2010 00:00
Cosmin Hănceanu, dublu medaliat cu bronz mondial, la individual şi cu echipa, are o viaţă simplă, care se rezumă la scrimă
Ieri, echipa masculină de sabie, medaliată cu bronz mondial, şi echipa feminină de spadă, campioană mondială, au fost premiate la AFI Cotroceni. Au primit cîte o plachetă şi multe vauchere pentru cumpărături în mall. A fost o ultimă recunoaştere a performanţelor realizate în acest an de scrima românească.
2012: un an dificil
Dintre sabrerii Rareş Dumitrescu, Florin Zalomir, Tiberiu Dolniceanu şi Cosmin Hănceanu, ultimului i-a surîs mai mult norocul în acest an. Hănceanu a urcat şi pe podiumul mondial de la individual, unde a cucerit a doua medalie, tot de bronz.
- Cosmin, cum a fost anul ăsta?
- A fost unul bun, foarte bun, deşi acum resimt toată oboseala acumulată în ultimele luni.
- Cum crezi că va fi anul următor?
- Unul foarte dificil.
- De ce?
- Pentru că, înainte de toate, în 2011 va trebui să calificăm echipa la Olimpiada de la Londra. Şi nu va fi deloc uşor. Ori prindem biletul direct dacă ne clasăm pe primele 4 locuri în ierarhia mondială, ori vom lupta pentru singurul care va mai rămîne la dispoziţie pentru Europa.
- Care este viaţa unui scrimer în vîrstă de 24 de ani, atît cît ai tu?
- Una aproape de maturitate!
- Dar scrimerii nu fac parte din categoria sportivilor longevivi?
- Asta a fost cu ani în urmă. Acum, perioada cea mai prolifică pentru un scrimer este cea între 25-27 de ani, poate 30 de ani. După aceea apar problemele de sănătate, încep să-ţi tremure genunchii.
"Care timp liber?!"
- De cînd practici scrima?
- De la zece ani.
- Şi pînă cînd te vezi duelîndu-te?
- Nu ştiu. Pînă cînd voi putea să fac faţă...
- Ce faci în timpul liber?
- Care timp liber?! Aproape tot anul sînt în cantonamente sau la concursuri. O dată la două luni, petrec cîteva zile la Iaşi, cu familia?
- Eşti însurat?
- Nu. Familia înseamnă părinţii şi fratele meu.
- Dacă ai avea un copil, l-ai îndruma spre scrimă?
- Nici măcar nu m-am gîndit să am un copil! E prea devreme...
Viaţă fără peripeţii
- Iubeşti şi alte sporturi?
- Fotbalul, pe care-l mai joc acasă, cu prietenii...
- Nu schiezi, nu urci pe munte?
- Nimic riscant, aventuros în viaţa mea. Pe munte am urcat cu lotul în cantonament la Piatra Arsă.
- Iarna?
- Nu, în această vară. Era luna august şi a nins!
- Cum te înţelegi cu colegii de echipă?
- Foarte bine. Nu sînt probleme între noi. Sîntem prieteni.
- Care dintre voi e liderul?
- Rareş Dumitrescu. El ne insuflă multă încredere.
- Şi Mihai Covaliu cum e ca antrenor? E dur?
- Nu trebuie să facă pe şeful cu noi ca să ştim ce avem de făcut. Avem ce învăţa de la el şi-l ascultăm cu toţii.
- Ce-ţi doreşti să-ţi aducă anul viitor?
- Nu mă pot gîndi decît la scrimă, pentru că ea reprezintă totul acum pentru mine. Singurul lucru pe care-l doresc este să reuşim să calificăm echipa la Londra 2012. Şi, bineînţeles, sănătate.
"Îmi place să pescuiesc, dar cea mai mare captură a mea este un caras de mărimea unei palme"
3 medalii mondiale a cucerit Cosmin Hănceanu: aurul cu echipa în 2009 şi două de bronz în 2010, cu echipa şi la individual
Cosmin Hănceanu, dublu medaliat cu bronz mondial, la individual şi cu echipa, are o viaţă simplă, care se rezumă la scrimă
Ieri, echipa masculină de sabie, medaliată cu bronz mondial, şi echipa feminină de spadă, campioană mondială, au fost premiate la AFI Cotroceni. Au primit cîte o plachetă şi multe vauchere pentru cumpărături în mall. A fost o ultimă recunoaştere a performanţelor realizate în acest an de scrima românească.
2012: un an dificil
Dintre sabrerii Rareş Dumitrescu, Florin Zalomir, Tiberiu Dolniceanu şi Cosmin Hănceanu, ultimului i-a surîs mai mult norocul în acest an. Hănceanu a urcat şi pe podiumul mondial de la individual, unde a cucerit a doua medalie, tot de bronz.
- Cosmin, cum a fost anul ăsta?
- A fost unul bun, foarte bun, deşi acum resimt toată oboseala acumulată în ultimele luni.
- Cum crezi că va fi anul următor?
- Unul foarte dificil.
- De ce?
- Pentru că, înainte de toate, în 2011 va trebui să calificăm echipa la Olimpiada de la Londra. Şi nu va fi deloc uşor. Ori prindem biletul direct dacă ne clasăm pe primele 4 locuri în ierarhia mondială, ori vom lupta pentru singurul care va mai rămîne la dispoziţie pentru Europa.
- Care este viaţa unui scrimer în vîrstă de 24 de ani, atît cît ai tu?
- Una aproape de maturitate!
- Dar scrimerii nu fac parte din categoria sportivilor longevivi?
- Asta a fost cu ani în urmă. Acum, perioada cea mai prolifică pentru un scrimer este cea între 25-27 de ani, poate 30 de ani. După aceea apar problemele de sănătate, încep să-ţi tremure genunchii.
"Care timp liber?!"
- De cînd practici scrima?
- De la zece ani.
- Şi pînă cînd te vezi duelîndu-te?
- Nu ştiu. Pînă cînd voi putea să fac faţă...
- Ce faci în timpul liber?
- Care timp liber?! Aproape tot anul sînt în cantonamente sau la concursuri. O dată la două luni, petrec cîteva zile la Iaşi, cu familia?
- Eşti însurat?
- Nu. Familia înseamnă părinţii şi fratele meu.
- Dacă ai avea un copil, l-ai îndruma spre scrimă?
- Nici măcar nu m-am gîndit să am un copil! E prea devreme...
Viaţă fără peripeţii
- Iubeşti şi alte sporturi?
- Fotbalul, pe care-l mai joc acasă, cu prietenii...
- Nu schiezi, nu urci pe munte?
- Nimic riscant, aventuros în viaţa mea. Pe munte am urcat cu lotul în cantonament la Piatra Arsă.
- Iarna?
- Nu, în această vară. Era luna august şi a nins!
- Cum te înţelegi cu colegii de echipă?
- Foarte bine. Nu sînt probleme între noi. Sîntem prieteni.
- Care dintre voi e liderul?
- Rareş Dumitrescu. El ne insuflă multă încredere.
- Şi Mihai Covaliu cum e ca antrenor? E dur?
- Nu trebuie să facă pe şeful cu noi ca să ştim ce avem de făcut. Avem ce învăţa de la el şi-l ascultăm cu toţii.
- Ce-ţi doreşti să-ţi aducă anul viitor?
- Nu mă pot gîndi decît la scrimă, pentru că ea reprezintă totul acum pentru mine. Singurul lucru pe care-l doresc este să reuşim să calificăm echipa la Londra 2012. Şi, bineînţeles, sănătate.
"Îmi place să pescuiesc, dar cea mai mare captură a mea este un caras de mărimea unei palme"
3 medalii mondiale a cucerit Cosmin Hănceanu: aurul cu echipa în 2009 şi două de bronz în 2010, cu echipa şi la individual
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
