Cursa lui Usain Bolt la 100 m, o lege a fizicii

Superioritatea lui Usain Bolt se explică prin combinaţia unică de înălţime, forţă şi acceleraţie

Vă e dor de puţină şcoală? Nu e greu, promitem, mai ales că putem aplica nişte formule pe exemplul concret al celui mai rapid om de pe planetă, jamaicanul Usain Bolt. Mai este un an pînă la Jocurile Olimpice de la Londra. Cea mai aşteptată probă, suta de metri, îl are în centru pe Bolt. Din 2008, jamaicanul a distrus recordul mondial, luîndu-i 14 sutimi. Dublu faţă de performanţa oricărui alt sprinter. A ajuns la 9,58 secunde. Dar cum a ajuns?

În mod logic, ne-am putea gîndi că Bolt îşi mişcă picioarele mai repede decît oricine altcineva pe lume. Doar că nu e aşa. Cînd a stabilit actualul record mondial, în 2009, el şi-a mişcat picioarele în acelaşi ritm cu adversarii săi de pe pistă.

Secretul e altul
Există o teorie conform căreia alergarea rapidă are mai mult de-a face cu forţa aplicată de către atlet pe pămînt decît cu ritmul picioarelor. Acum mai mult de zece ani, profesorul Peter Weyand a realizat un studiu despre viteză. Comparîndu-i pe atleţi cu oamenii obişnuiţi, Weyand a cronometrat ambele grupuri alergînd la viteza lor maximă. Ceea ce a descoperit l-a şocat. Timpii în care oamenii îşi pun picioarele unul în faţa celuilalt sînt similari.

Deci, dacă ritmul este cam acelaşi, cum de pot unii indivizi să alerge mai repede decît alţii?

Gîndiţi-vă la picioare ca la o pereche de arcuri. Cu cît foloseşti mai multă forţă pentru a le împinge de pămînt, cu atît mai departe ele vor fi capabile să propulseze trupul înainte. Într-un sprint, un alergător mediu aplică 230-280 kg-forţă. Un sprinter olimpic poate aplica peste 450 kg-forţă.

Mai adăugaţi şi...
Mai contează şi viteza cu care aplicăm această forţă. Talpa unei persoane obişnuite stă pe sol aproximativ 12 sutimi de secundă, în vreme ce un atlet îşi tine piciorul pe pămînt vreme de 8 sutimi - o diferenţă de 60 la sută. Asta pentru că sportivii profesioniştii lovesc mai tare solul.

Bolt le are pe toate
Secretul lui Bolt este explicat de combinaţia de înălţime, forţă şi acceleraţie. La 1,95 metri, el are cu aproximativ 5 centimetri mai mult decît compatriotul său Asafa Powell şi cu 15 centimetri mai mult decît americanul Tyson Gay. Celor mai mulţi atleţi le trebuie 44 de paşi pentru a alerga cei o sută de metri. Lui Bolt îi trebuie 41. Abilitatea sa de a controla pîrghiile este absolut rară la un sportiv de talia sa.

Combinaţia unică
"Este o combinaţie neobişnuită de înălţime cu masivitate, şi totuşi poate accelera extrem de tare. Este al doilea din lume la accelerare, după Asafa Powell, dar pentru că e atît de masiv, îi ia mai puţini paşi. Cînd eşti atît de mare, o dată ce te pui pe alergat, nu te mai opreşti", spune şi Mike Young, antrenor specializat în forţă şi viteză. Acest amănunt explică modul în care Bolt a reuşit să doboare recordul mondial la Jocurile Olimpice de la Beijing, în ciuda mîinilor ridicate cu vreo 20 de metri înainte de finiş.

Bolt, care are doar 24 de ani, a declarat că scopul lui este să aducă recordul mondial la suta de metri undeva în jurul a 9,4 secunde. "Dacă ajunge acolo, recordul mondial nu mai are cum să fie bătut" este părerea jamaicanului cu scăpărici la picioare.

9,58 este recordul mondial la "sută", stabilit de Usain Bolt în 2009

"Este o combinaţie neobişnuită de înălţime cu masivitate, şi totuşi poate accelera extrem de tare"
Mike Young, antrenor de atletism

"Nu cred că recordul mondial la suta de metri poate scădea sub 9,4 secunde"
Usain Bolt, atlet

CV Usain Bolt
- născut pe 21 august 1986, la Trelawny, Jamaica
- 1,95 metri, 94 de kilograme
- probe: 100m, 200m, 400m, 4x100m
- deţinătorul recordului mondial la 100m - 9,58 secunde
- trei medalii de aur la JO de la Beijing
- cinci medalii la Campionatele Mondiale - trei de aur şi două de argint