Articol de Andrei Crăiţoiu, Dan Udrea, Remus Răureanu - Publicat marti, 19 septembrie 2023 16:09 / Actualizat marti, 19 septembrie 2023 20:40
Proiectul de lege care conține noi măsuri fiscale include modificări care afectează sportul profesionist. Începând din anul următor, salariul maxim pe care îl poate plăti un club finanțat din bani publici nu poate depăși 30.000 de lei net. Va crește taxarea contractelor de activitate sportivă, ceea ce o să încurce și fotbalul
Guvernul încearcă să astupe gaura din bugetul public cu noi taxe și a inclus sportul printre domeniile de activitate care ar trebui să contribuie mai mult începând cu anul următor.
Proiectul de lege privind noile măsuri fiscale a fost publicat și urmează să ajungă în Parlament. Ministerul Finanțelor vrea să modifice câteva reguli de care a beneficiat sportul în anii recenți.
Fără salarii uriașe din bani publici!
O schimbare importantă: cluburile nu vor mai avea voie să achite din bani publici salarii imense, așa cum au putut până acum. Salariul maxim al unui angajat cu contract de activitate sportivă va fi de 30.000 de lei lunar, adică 6.000 de euro.
Legea are ca reper salariul președintelui Consiliului Județean. Un sportiv nu va putea fi remunerat cu mai mult decât dublul salariului pe care-l are șeful CJ, adică de două ori 15.000 de lei.
Efectul acestei măsuri va fi simțit în toate sporturile, dar mai ales în handbal, unde există cele mai mari salarii suportate din bani publici. Cristina Neagu e cel mai bine plătită la CSM București, cu 23.000 de euro, însă în competiție mai există foarte multe salarii de peste 10.000 de euro net lunar.
Cluburile de handbal atrag sume mici din sponsorizări, aproape toți banii lor sunt din bugetele consiliilor locale, județene. Vlad Enăchescu, managerul secției de handbal de la CSM, a explicat într-un interviu acordat Eurosport că bugetul echipei pentru anul 2023 e în jurul a 3,6 milioane de euro, o sumă din care numai 800.000 de euro provin din fonduri private.
Aproape trei milioane de euro sunt din fonduri publice, ceea ce a permis atragerea unor jucătoare dintre cele mai bune și mai scumpe din lume.
Fotbalul suferă foarte puțin
CSM ar trebui să-și reducă drastic costurile sau să atragă cu mult mai mulți bani privați. Și la fel trebuie să procedeze toate formațiile din handbal, volei, baschet care plătesc salarii mai mari de 6.000 de euro lunar.
Fotbalul e cel mai puțin afectat de regula aceasta, deoarece el beneficiază de bani privați câți nu ar fi capabil să atragă vreun alt sport. Doar drepturile TV din prima ligă însumează 30 de milioane de euro anual. Și mai există contracte de publicitate superioare celor pe care le semnează cluburile care fac alte sporturi.
Cluburile care ar fi cel mai puternic afectate sunt cele finanțate puternic de către primării: Poli Iași, Oțelul, U Cluj, FC Voluntari. Nu e clar cum ar fi aplicată noua lege în cazul lui Sepsi. Formația din Sfântu Gheorghe primește bani publici, dar din Ungaria. Va avea și ea parte de același tratament din partea Ministerului Finanțelor ori limita o să fie valabilă numai pentru societățile care iau bani românești?
Fotbalul va rămâne, oricum, la adăpostul drepturilor TV și al banilor pe care îi primește de la casele de pariuri, așa că o să poată achita în continuare salarii foarte mari. Celelalte sporturi vor fi forțate să regreseze, "Liga Florilor" din handbal nu va mai fi un "Premier League" al acestui sport, cea mai bogată competiție din Europa.
Le mai ia din cadouri
Sportivii, antrenorii lucrează pe baza unor contracte de activitate sportivă, pe baza cărora cluburile plătesc în plus 11 la sută față de salariul net.
Potrivit noilor norme pe care le propune Ministerul Finanțelor se va ajunge la taxarea cu 30 la sută a salariilor plătite cu contracte de activitate sportivă. Costurile în plus vor fi semnificative.
Un club care îi plătește unui jucător 10.000 de euro lunar consumă acum 11.000 de euro, cu tot cu taxele. Cu noua lege, clubul acesta va trebui să consume 13.000 de euro lunar ca să-i poată vira unui jucător 10.000 de euro.
Cel mai bine plătit fotbalist din campionat, Florinel Coman, câștigă 30.000 de euro pe lună. Pentru el, FCSB va trebui să consume 39.000 de euro la fiecare salariu.
„Fără un buget mare nu putem avea performanțe”
Enăchescu, managerul de la CSM, a explicat recent de ce i se par nejustificate discuțiile despre bogăția exagerată a clubului pe care îl conduce: "Nu doar CSM folosește bani publici, ci absolut toate echipele din prima ligă. E o nivelare a bugetelor, primele patru sau cinci echipe din campionat au cam aceiași bani. Fără un buget mare nu poți obține performanțe la nivelul european".
Neagu e plătită la nivelul celor mai scumpi fotbaliști din campionat, în condițiile în care handbalul e un sport care nu generează venituri semnificative, e dependent de "perfuziile" cu bani publici. Antrenorul de la CSM, Adrian Vasile, primește aproximativ 9.000 de euro lunar.
Scad salariile sau aduc bani de acasă
Taxarea mai mare a contractelor de activitate sportivă o să le îngreuneze activitatea cluburilor de fotbal, care se vor trezi cu cheltuieli în plus.
Ca să profite de fiscalitatea lejeră, cu taxe de 11 la sută, echipele evitau să mai angajeze extracomunitari, pentru că jucătorii non-UE puteau fi "semnați" doar cu contracte de muncă, ceea ce impunea taxarea salariilor cu 76 la sută.
Din 2024, societățile din fotbal vor avea de achitat 30 la sută și la contractele de activitate sportivă. Un club cu un buget salarial anual de 3 milioane de euro avea nevoie de 3,3 milioane de euro cu tot cu taxele.
În viitor ar trebui să mai facă rost de 600.000 de euro sau să scadă salariile și să se încadreze în suma pe care o avea disponibilă înainte de aplicarea noilor măsuri fiscale ale Guvernului.
Citește și alte articole:
){kind=small}
