Articol de Justin Gafiuc - Publicat joi, 22 iulie 2021 09:32 / Actualizat joi, 22 iulie 2021 09:43
Alături de spadasina Ana Maria Popescu, Marian Drăgulescu, 40 de ani, e veteranul Olimpiadelor din delegația României la Tokyo, ambii fiind la a cincea ediție a Jocurilor.
- CORESPONDENȚĂ DIN JAPONIA: Gazeta Sporturilor este singura redacție din România, exceptând televiziunea și radioul de stat, care a trimis o echipă de jurnaliști la Jocurile Olimpice, pentru a relata de la fața locului.
- Jurnaliștii GSP în Japonia sunt Marian Ursescu, Justin Gafiuc și Raed Krishan.
Gimnastul caută primul aur olimpic la ultima sa aventură la JO, la sărituri, aparatul preferat. Pe 24 iulie are calificări, pe 2 august e potențiala finală, iar înaintea concursului a acceptat să navigăm prin diferite ipostaze din viața și cariera sa.
GSP l-a provocat pe Marian Drăgulescu la Tokyo
Pentru Marian Drăgulescu, Tokyo înseamnă ultima bornă olimpică. Sâmbătă dimineața în România, dincolo de prânz în Japonia, „Marocanul" intră pe culoarul de sărituri în calificările probei celei mai dragi.
Și apoi, dacă va reuși să treacă peste primul hop, în finala de pe 2 august, când va căuta aurul, singurul care-i lipsește din colecția de la Jocuri. Un argint la sol și două bronzuri, cu echipa și la sărituri, toate la Atena 2004, stau cuminți în vitrină așteptând metalul cel mai strălucitor.
Aventura a început la Sydney 2000 și ajunge la etapa numărul cinci la Tokyo 2020, cu o singură pauză, Londra 2012. E un traseu remarcabil, iar în jurul lui s-a construit un veritabil personaj Drăgulescu, un animal de pradă în materie de medalii la Mondiale și Europene. Dar și un tip charismatic și popular dincolo de perimetrul sălii de gimnastică.
Așa că, plecând de la un set de fotografii, facem cu Marian o incursiune vizuală prin diferite momente din viața sa privată sau sportivă. Înaintea Olimpiadei, unde e una dintre speranțele României la podium, răsfoiește imaginile puse la dispoziție de Gazetă și rememorează clipe simpatice, serioase sau tensionate. Să-l ascultăm!
1. „Am comis o mare greșeală”
"Aici e la Atena, unde am luat bronzul la sărituri, dar am comis o mare greșeală. Inițial, nu mă număram printre favoriți. Erau înaintea mea patru băieți foarte puternici și foarte buni, am trecut de calificări, iar în cele opt-nouă zile rămase până la finală m-am hotărât să exersez o săritură mai dificilă pentru a spera la un punctaj superior, cu care să-i bat pe cei dinaintea mea.
În finală însă, toți patru au ratat, iar când mi-a venit rândul m-am hotărât să revin la săritura mai simplă ca să nu risc nimic. Eram aproape cu o mână pe aur. Dar m-am trezit că am greșit și eu, tocmai fiindcă n-o mai repetasem înainte. Și uite-așa, s-a dus marele vis!"
2. „Eram echipați după moda zilei” :-)
"Marius e singurul campion olimpic la masculin, la cal cu mânere. Ce bine arătăm aici și ce bine ne simțim! Nu-mi dau seama pe unde eram. Probabil pe la vreo recepție sau la vreo gală. Bine, eram îmbrăcați după moda de atunci! Dar important e că aveam zâmbetul pe buze"
3. „O generație bătăioasă”
"La Atena, echipa masculină a obținut o medalie pentru prima dată în istoria olimpică a României. Sper să nu fie și ultima! A fost o muncă istovitoare, dar a meritat. Ne-am bucurat toți pentru acel bronz, iar când succesul vine în echipă parcă simți o împlinire mai mare, știind că fiecare a pus câte un pic la acel rezultat. Am fost o generație bătăioasă, ambițioasă. Eram primii în Europa"
4. „Arăt ca un luptător”
"Poza asta am făcut-o în cantonamentul de la Izvorani, când am ieșit de la saună. Trebuie să mă ocup și de refacere, fiindcă mai pun pe mine niște sute de grame, care se cer apoi date jos. Arăt ca un luptător, nu?"
5. „Cine credea că voi deveni gimnast?”
"Aveam trei ani și nimeni nu-și închipuia că voi face gimnastică și voi ajunge așa departe în acest sport"
6. „Pastele le-am făcut eu și au fost comestibile”
"Sunt un gurmand, iar aici aveți explicația de ce trebuie să mai trec și pe la saună, să slăbesc. Pastele au fost făcute de mine, erau comestibile și am trăit după ce le-am mâncat!
Îmi place să mai gătesc uneori, rețete simple, mai ales că în ziua de azi, având la dispoziție YouTube și atâtea alte surse de informare, n-ai cum să dai greș la chestii din astea simple în bucătărie"
7. „O onoare să stai lângă astfel de oameni!”
"Cu domnul Lucescu, la o gală de sfârșit de an. E o onoare și o plăcere să stai alături de asemenea oameni deosebiți. Abia la astfel de evenimente mai reușim să ne întâlnim de prin alte sporturi, fiindcă în rest nu prea ni se intersectează traseele. Doar la Olimpiade, când ne adunăm iar împreună pentru România. Nu sunt mare amator de fotbal, doar să-l joc.
Mă mai uit numai la partidele importante sau la competiții mari, cum a fost cazul recent cu Europeanul. Sper ca băieții de la fotbal să scrie o pagină de istorie la Tokyo, deși am citit că nu e în Japonia chiar cea mai bună formație posibilă, pentru că sunt jucători care au fost blocați de cluburi"
8. „Leu n-a venit la mine, eu m-am urcat în mașina lui”
"Prietenul meu Mihai Leu nu m-a vizitat niciodată la sala de gimnastică, dar eu m-am urcat cu el în mașină. Am trăit senzații tari, interesante, cu care nu te întâlnești decât într-o mașină de raliu"
9) „Un maidanez simpatic, zăpăcit și adorabil”
"Pe Benny l-am găsit, ne-a plăcut și l-am adoptat. E un maidanez simpatic, zăpăcit și adorabil. Plin de energie, vesel. S-ar juca non-stop. Roade pe unde prinde, îți consumă energie, dar te face să-l iubești"
10. „Mă bucur că sunt model pentru copii”
"E o felicitare primită de la un mic admirator. Mă bucur că sunt un model pentru copii. Am primit multe poze și astfel de mesaje de-a lungul vremii. Lucrurile astea mă fac să mă simt bine, știind că pot inspira niște copii, care înțeleg că pot ajunge departe dacă sunt serioși și muncesc"
11. „Iubesc tot ce înseamnă Steaua”
"Nu sunt cu sabia pe care o mânuiește Ana Maria Brânză, ci doar în costumul de ofițer, în care mă simt excelent. Iubesc tot ce înseamnă clubul Steaua"
12. „Am fost puțin trist”
"E bronzul de la sărituri de la Atena, dar nu cred că eram așa supărat pe cât lasă să se întrevadă poza. E drept că aveam în minte aurul, am fost puțin trist, dar, până la urmă, o medalie olimpică, indiferent de culoarea ei, nu e ușor de obținut. Poate m-a prins aici fotograful exact când oftam un pic. Bine că nu m-a pozat când clipeam și apăream cu ochii închiși, că zicea lumea că dormeam pe podium!"
13. „Succesul cel mai apropiat de sufletul meu”
"E ultima medalie importantă cucerită în carieră, la Europeanul de la Cluj din 2017, dar e și cea mai apropiată de sufletul meu, dintre toate. Au fost 6.000 de români de-ai mei în tribună, am cântat împreună imnul. A fost o atmosferă de nedescris"
14. „Sacrificii!”
"Sigur n-am pățit rana asta la sol sau la sărituri, ci la paralele sau la bară, pe vremea când făceam mai multe aparate. Sunt sacrificii, se mai întâmplă!"
31 de medaliila JO, Mondiale sau Europene a cucerit Marian Drăgulescu în carieră, cele mai vechi datând de la CE 2000 Bremen (aur la sol, argint cu echipa, bronz la individual compus)
Citește mai multe știri de la Jocurile Olimpice:
