Articol de GSP - Publicat sambata, 02 august 2008 00:00
Dintre naţiunile prezente la Beijing, România e singura echipă care nu are în componenţă jucători naturalizaţi
China e patria tenisului de masă. Se spune despre chinezi că s-au născut cu paleta de ping-pong în mînă. Cei patru români calificaţi la Olimpiadă ştiu asta. Recunosc că şansele la medalii sînt mici, dar nu-şi pierd speranţa. "La băieţi mai e cum mai e, dar la fete e foarte greu", spune antrenorul Viorel Filimon.
Adrian Crişan, numărul 21 mondial, e singurul "tricolor" calificat în China. "Nu mi-e frică de nimeni. Din primii zece în clasamentul mondial, doar pe Ma Lin, numărul 2, şi pe Wang Liqin, numărul 4, nu i-am bătut. În rest, au pierdut la mine toţi. O să joc degajat, nu am nimic de pierdut. Cu puţin noroc nu se ştie niciodată", spune Adi. E a şaptea oară în China, iar anul trecut, la Mondiale, a ajuns pînă în "sferturi"!
Fetele sînt şi ele încrezătoare. Daniela Dodean (47 mondial) e cel mai bine clasată. "Noi sîntem într-o situaţie ingrată. Ce să facem dacă ne batem cu olandeze, austriece, americance, germance get-beget. Numai că le cheamă Liu Jia, Wang Chen, Li Jiao sau Wu Jiaduo. "Noi sîntem singura echipă care nu avem jucătoare naturalizate", se mîndreşte Viorel Filimon. Şi aşa sîntem campioane europene de junioare. "Pe echipe şansele noastre sînt mai mari. Putem ajunge între primele opt", e încrezătoare Eliza Samara, numărul 61 mondial. "Atuurile noastre sînt omogenitatea şi tinereţea. Avem cea mai frumoasă echipă, dar şi cea mai tînără", crede Iulia Necula, a treia componentă a echipei.
Dintre naţiunile prezente la Beijing, România e singura echipă care nu are în componenţă jucători naturalizaţi
China e patria tenisului de masă. Se spune despre chinezi că s-au născut cu paleta de ping-pong în mînă. Cei patru români calificaţi la Olimpiadă ştiu asta. Recunosc că şansele la medalii sînt mici, dar nu-şi pierd speranţa. "La băieţi mai e cum mai e, dar la fete e foarte greu", spune antrenorul Viorel Filimon.
Adrian Crişan, numărul 21 mondial, e singurul "tricolor" calificat în China. "Nu mi-e frică de nimeni. Din primii zece în clasamentul mondial, doar pe Ma Lin, numărul 2, şi pe Wang Liqin, numărul 4, nu i-am bătut. În rest, au pierdut la mine toţi. O să joc degajat, nu am nimic de pierdut. Cu puţin noroc nu se ştie niciodată", spune Adi. E a şaptea oară în China, iar anul trecut, la Mondiale, a ajuns pînă în "sferturi"!
Fetele sînt şi ele încrezătoare. Daniela Dodean (47 mondial) e cel mai bine clasată. "Noi sîntem într-o situaţie ingrată. Ce să facem dacă ne batem cu olandeze, austriece, americance, germance get-beget. Numai că le cheamă Liu Jia, Wang Chen, Li Jiao sau Wu Jiaduo. "Noi sîntem singura echipă care nu avem jucătoare naturalizate", se mîndreşte Viorel Filimon. Şi aşa sîntem campioane europene de junioare. "Pe echipe şansele noastre sînt mai mari. Putem ajunge între primele opt", e încrezătoare Eliza Samara, numărul 61 mondial. "Atuurile noastre sînt omogenitatea şi tinereţea. Avem cea mai frumoasă echipă, dar şi cea mai tînără", crede Iulia Necula, a treia componentă a echipei.
Ai o informație? Scrie-ne pe [email protected]! Gazeta își protejează întotdeauna sursele.
