Articol de GSP - Publicat marti, 05 august 2008 00:00
România nu a participat oficial, dar românul Ştefan Somodi a obţinut medalia de argint la săritura în înălţime, concurând sub drapelul Ungariei, deoarece Transilvania era în acel moment parte a Imperiului Austro-Ungar.
Oraş gazdă: Londra (Marea Britanie)
Ţări participante: 22
Sportivi participanţi: 2.008 (37 femei, 1.971 bărbaţi)
Probe: 110 din 22 sporturi
Festivitatea de deschidere: 27 aprilie
Festivitatea de închidere: 21 octombrie
Jocurile au fost deschise oficial de Regele Edward al VII-lea
Stadion: White City
Capitala Marii Britanii nu a cerut ca această ediţie să-i fie atribuită. În cursă au fost oraşele Berlin, Milan şi Roma, iar capitala Italiei a câştigat, dar după erupţia Vezuviului (1906) ele au fost reatribuite Londrei.
Distanţa probei de maraton a fost stabilită la 42,195 km (oficializată în 1924). Proba de aruncare a discului s-a efectuat atât prin procedeul elen, de pe loc, cât şi prin cel modern, cu piruetă. Pentru prima dată s-a folosit prăjina de bambus.
La această ediţie au apărut şi sporturi noi: bărci cu motor, polo călare, rackets, tenis în sală, jeu de paume, patinaj artistic. Înotătorul englez Henry Taylor a fost triplu campion olimpic şi supranumit de presa vremii steaua întrecerilor. La 400 m, britanicul Halswelle a alergat singur în finală, adversarii săi, toţi americani, retrăgându-se în semn de protest, pentru că unul dintre ei fusese descalificat. La proba de maraton, italianul Dorando Pietri a trecut primul linia de sosire dar după ce a fost ajutat pe ultimii metri. Americanul Hayes, situat pe locul doi, a făcut contestaţie şi a fost declarat campion olimpic.
Podiumul medaliilor:
1. Marea Britanie 56 aur, 51 argint, 39 bronz, total 146
2. Statele Unite 23 aur, 12 argint, 12 bronz, total 47
3. Suedia 8 aur, 6 argint, 11 bronz, total 25
România nu a participat oficial, dar românul Ştefan Somodi a obţinut medalia de argint la săritura în înălţime, concurând sub drapelul Ungariei, deoarece Transilvania era în acel moment parte a Imperiului Austro-Ungar.
Oraş gazdă: Londra (Marea Britanie)
Ţări participante: 22
Sportivi participanţi: 2.008 (37 femei, 1.971 bărbaţi)
Probe: 110 din 22 sporturi
Festivitatea de deschidere: 27 aprilie
Festivitatea de închidere: 21 octombrie
Jocurile au fost deschise oficial de Regele Edward al VII-lea
Stadion: White City
Capitala Marii Britanii nu a cerut ca această ediţie să-i fie atribuită. În cursă au fost oraşele Berlin, Milan şi Roma, iar capitala Italiei a câştigat, dar după erupţia Vezuviului (1906) ele au fost reatribuite Londrei.
Distanţa probei de maraton a fost stabilită la 42,195 km (oficializată în 1924). Proba de aruncare a discului s-a efectuat atât prin procedeul elen, de pe loc, cât şi prin cel modern, cu piruetă. Pentru prima dată s-a folosit prăjina de bambus.
La această ediţie au apărut şi sporturi noi: bărci cu motor, polo călare, rackets, tenis în sală, jeu de paume, patinaj artistic. Înotătorul englez Henry Taylor a fost triplu campion olimpic şi supranumit de presa vremii steaua întrecerilor. La 400 m, britanicul Halswelle a alergat singur în finală, adversarii săi, toţi americani, retrăgându-se în semn de protest, pentru că unul dintre ei fusese descalificat. La proba de maraton, italianul Dorando Pietri a trecut primul linia de sosire dar după ce a fost ajutat pe ultimii metri. Americanul Hayes, situat pe locul doi, a făcut contestaţie şi a fost declarat campion olimpic.
Podiumul medaliilor:
1. Marea Britanie 56 aur, 51 argint, 39 bronz, total 146
2. Statele Unite 23 aur, 12 argint, 12 bronz, total 47
3. Suedia 8 aur, 6 argint, 11 bronz, total 25
