Articol de GSP - Publicat luni, 05 iulie 2010 00:00
Jason Goodall, analistul BBC şi Eurosport în materie de tenis, scrie astăzi în Wall Street Journal o amplă analiză a felului în care tehnologia Hawk-Eye a influenţat şi modificat tenisul, atît în felul în care se iau deciziile pe teren, cît şi în ceea ce priveşte antrenarea sportivilor înaintea partidelor.
Tenisul, scrie Goodall, nu a trecut prin multe schimbări revoluţionare în ultimii 50 de ani. Singurele excepţii ar putea fi considerate deciziile din 1960 şi 1971. În primul caz s-a eliminat regula ce obliga jucătorii să ţină un picior pe pămînt în timpul serviciului, iar în 1971 s-a introdus pentru prima dată tie-break-ul.
Următoarea decizie revoluţionară a avut loc în martie 2006, cînd a fost pentru prima dată folosită tehnologia Hawk-Eye, care cu ajutorul a 10 camere video de mare viteză (ce pot capta 52 de imagini pe secundă) poate determina cu precizie locul în care mingea de tenis loveşte terenul. Fostul număr unu mondial, Andre Agassi, a comentat influenţa acestei noi tehnologii în tenis: „În cei 20 de ani petrecuţi de mine în tenisul profesionist, pot spune că Hawk-Eye este unul dintre cele mai interesante lucruri pentru jucători, fani şi telespectatori. Această tehnologie adaugă o nouă dimensiune jocului”.
Sistemul inventat de Dr. Paul Hawkins a fost iniţial conceput pentru cricket, dar a fost adoptat şi de tenis după ce Hawk-Eye a trecut toate testele stricte cerute de Federaţia Internaţională de Tenis (ITF), iar acum este o prezenţă constantă în turneele ATP şi WTA. Unii fani ai fotbalului cer introducerea sistemului şi la Campionatul Mondial, mai ales după ce Angliei nu i-a fost acordat un gol perfect valabil înscris de Lampard. Gazzeta dello Sport, cel mai important cotidian sportiv din Italia, a lansat o scrisoare deschisă către FIFA în care-i cere implementarea tehnologiei în fotbal.
În timpul unui set, fiecare jucător are dreptul să facă oricîte challenge-uri doresc, cu menţiunea că au dreptul doar la 3 challenge-uri greşit. În cazul în care se ajunge la tie-break, se adaugă dreptul la încă un challenge. Tehnologia s-a dovedit a fi un real succes atît printre spectatori, cît şi în rîndul sportivilor.
Tenismenul american James Blake se declară ferm în favoarea tehnologiei: „Mingile se mişcă cu atîta viteză zilele astea încît uneori e imposibil pentru oricine să vadă unde lovesc terenul, chiar şi pentru oficialii cu mult antrenament. Cu acest sistem putem să ne bucurăm de tehnologie şi să eliminăm eroarea umană. Nu mai e cazul să mă culc noaptea cu gîndul «oare lovitura aceea chiar a fost out, sau a fost de fapt în teren?»”.
Unul dintre cele mai cunoscute cazuri în care Hawk-Eye-ul s-a demonstrat a fi important a fost la Australian Open, în 2007. În sfertul de finală dintre Nikolay Davydenko şi Tommy Haas, o minge trimisă de tenismenul rus a fost văzută în afara terenului de arbitrul partidei, caz în care meciul s-ar fi încheiat. După ce a făcut challenge, sistemul Hawk-Eye a arătat că mingea a fost în teren, iar meciul a continuat.
Însă nu doar jucătorii au beneficiat de acest sistem. Pentru că Hawk-Eye urmăreşte fiecare lovitură a jucătorilor, acest lucru permite antrenorilor şi comentatorilor (implicit şi fanilor) să aibă acces la statistici şi date pe care altfel nu le-ar fi avut la îndemînă. Sistemul notează pentru fiecare lovitură traiectoria, viteza, locul de contact şi locul în care a fost lovită mingea. Toate aceste date sunt stocate şi sunt extrem de utile antrenorilor pentru a-şi pregăti elevii înaintea unui duel.
De exemplu, înaintea unui duel cu Nadal la Wimbledon în 2008, antrenorul lui Andy Murray a cerut datele pentru a vedea fiecare lovitură expediată de spaniol în timpul turneului. Ceea ce dorea să descopere cel ce-l pregătea pe Murray era un tipar în loviturile lui Nadal, pentru a-l putea pregăti pe elevul său în perspectiva confruntării. Iar ceea ce a văzut în statistici a fost, într-adevăr, foarte interesant: Nadal îşi schimbase strategia. Dacă la Roland Garros spaniolul expedia majoritatea serviciilor sale (atît primul serviciu, cît şi cel de-al doilea) spre backhand-ul adversarilor săi de mînă dreaptă, la Wimbledon primul serviciu îl expedia spre forehand-ul adversarilor, iar pe cel de-al doilea îl direcţiona spre corpul lor.
Acest tip de informaţie este folosit şi de comentatorii partidelor pentru a alerta telespectatorii la posibilele schimbări de tactică, cît şi pentru a identifica greşelile pierzătorilor şi drumul spre victorie reuşit de cîştigători.
Singurul dezavantaj al tehnologiei Hawk-Eye? Sistemul este scump, aşa că nu este folosit decît în cadrul celor mai importante turnee. Vestea bună este că Dr. Hawkins lucrează la un sistem de senzori ce trebuie amplasaţi sub teren şi ce vor fi precişi pînă la nivelul de sutimi de inci. Tehnologia se anunţă a fi mult mai ieftină, iar dacă ITF aprobă şi acest sistem, e de aşteptat să fie implementat într-un număr mare de turnee şi chiar şi pe terenurile pentru amatori.
4900 - numărul de rotaţii pe minut a celei mai puternice mingi trimise de Nadal cu forehandul
3300 - media rotaţiilor pe minut a mingilor trimise de Nadal
1800 - media rotaţiilor pe minut a mingilor trimise de Agassi
Ce susține MM Stoica că face săptămânal pentru suporterul pe care l-a pocnit: „Cumva am reparat-o”
