Corespondență din Paris » Alt an, alt început » Simona Halep a pornit Roland Garros-ul 2015 cu o victorie rapidă ca timp, strînsă ca scor

E un fel de deja vu, dar parțial, în secvențe care apar, rezistă cîteva secunde, apoi își ocupă iar locul din trecut. Un trecut recent, anul 2014, dar poleit. Un trecut pe care Simona nu vrea să-l acceseze, dimpotrivă.

Pornește această ediție a Roland Garros-ului ca pe o foaie nouă de hîrtie, tot de culoarea cărămizii arse, dar fără urme vizibile de pași, de mingi. Totuși, coincidențele își flutură degetele curioase prin aer, încercînd să invoce amintiri.

Anul trecut, primul meci al lui Halep a fost tot devreme, primul din program, tot pe arena " Philippe Chatrier" și tot împotriva unei rusoaice, Alisa Kleibanova. Și a fost, bineînțeles, tot o victorie.

Vremea era însă un pic diferită, cerul complet ocultat de nori, aerul greu și umed. Ieri, chiar dacă terenul a fost încărcat, a beneficiat de cîteva pete vesele de soare. Rezultatul a fost mai strîns decît acel 6-0, 6-2 din 2014. Iar publicul a fost mai numeros și mai activ.

În total, n-a durat mult. O oră și 16 minute pentru 7-5, 6-4 e o durată mică. Pentru că s-a jucat agresiv din spatele terenului de ambele părți, fără schimburi kilometrice de mingi. Halep a condus cu 4-1, dar primul act a ajuns, pînă la urmă, în prelungiri.

"A fost greu pentru că a fost primul meci, emoții, am făcut cîteva greșeli ușoare, dar e normal, accept acest lucru, iar în turul următor voi juca mai bine", spunea la final.

Și în setul al doilea a găsit prima break-ul, dar n-a putut să-l susțină imediat. A făcut-o însă cînd a trebuit, la 5-4, încheind confruntarea cu Evghenia Rodina cu pumnul strîns, semn al importanței pe care a alocat-o acestui meci.

Una logică, așteptată. Și încă un pumn strîns, după salutul de la fileu. Și încă o dată, cînd s-a îndreptat spre scaunul ei, după ce a primit aplauzele publicului. Toți campionii spun că primul meci într-un turneu mare e superimportant. Un alt concurs, un alt început. Așa e și pentru Halep.