Articol de GSP - Publicat vineri, 29 mai 2020 12:05
Cum ajungi campion de Grand Slam? Simona Halep, loc 2 WTA, a vorbit la podcastul BT Talks despre începutul carierei, importanța încrederii și momentele tensionată de când era mică.
În chiar startul podcastului, Simona Halep a explicat:
„Când suntem mici, ne sunt prezentate lucrurile ca și cum nu ni se cuvin. Am crescut cu o mentalitate în care mi se spunea că eram mică, că nu o să ajung să fiu tenismenă, că nu o să ajung să fiu sus în clasament, nu o să ajung să ajung să câștig turneee mari. Până nu demult, în 2017, mi se spunea că nu am mental de campion de Grand Slam. În America, de la 5 ani te pun pe Central, la US Open, și îți zic: «Uite, aici o să joci tu peste 20 de ani!».
Îți dai seama, crești cu încrederea asta, îți hrănești dorința de a ajunge acolo zi de zi când joci și te antrenezi pe terenurile alea. Noi nu am văzut nici în poze terenurile centrale care sunt în lumea asta, darămite să te gândești să câștigi”
„Tata a crezut în mine, mama se temea că fata nu o să reușească”
„În mine, tata a crezut. Nu știu dacă mama nu a crezut, dar tot timpul zicea: Nu, e prea greu, nu o să reușească fata, se chinuie fata și nu o să reușească. Tata a crezut și, când eram la juniori pe la 12-13 ani și am câștigat un turneu în Franța, mi-a spus că atunci când o să joc finală de Grand Slam o să își pună pălărie și trabuc. Și ce crezi că a făcut în 2014? A venit înainte de meci (nr. finala de la Roland Garros cu Maria Sharapova, pierdută în 3 seturi de Simona), fiindcă eu mereu am fost stresată cu chestiile astea și am stat cu gura pe el să nu facă aia, să nu facă aia, și m-a întrebat dacă mă supăr că își pune pălărie. I-am zis să își pună pălărie, dar trabuc nu. Și și-a pus pălărie și a stat cu ea tot meciul. Tata a crezut 100%”, a continuat Simona.
Simona Halep și primii pași în tenis: „La 14 ani, am spus că vreau să fiu jucătoare profesionistă”
Halep a explicat și cum a făcut, din greșeală, primii pași în sportul care avea să îi schimbe complet viața.
„Fratele meu făcea tenis, avea deja vreo 2-3 ani de tenis. Eu mergeam în mai, în 1995, când aveam vreo 4 ani, fără nici cea mai mică idee că o să mă duc la tenis, să îl luăm de la antrenament. Am luat racheta lui, dădeam în toate mingile și antrenorul, domnul Stan, l-a rugat pe tata să mă aducă la tenis, că îmi place și că sunt destul de talentată. Mă descurcam și la pași, și la alergare, fiindcă jucăm fotbal cu toată lumea pe stradă. A insistat și m-am dus. Mi s-a părut fascinant cum doi oameni dau mingea dintr-o parte în alta și găsesc diferite unghiuri. Și în școală mi-a plăcut geometria. N-am lipsit o zi la antrenamente. La 14 ani, am spus că dacă vreau să devin jucătoare profesionistă și să ajung în top, atunci trebuie să fie numai tenis în viața mea. Am spus da”
- Simona Halep în podcastul BT Talks
Halep: „La 6 ani, plângeam de rușine când intram pe teren”
„Mie îmi place stresul. Cum spune și Darren: «Tu, fără presiune, nu joci bine». M-am obișnuit cu stresul de copil. Faptul că la 6 ani plângeam de rușine când intram pe teren, mă duceam în parcare ca să fac încălzirea ... tata mă certa când eram copil nu pentru că pierdeam un meci, ci pentru că aveam emoții și mi-era rușine. Nu știu de ce îmi era rușine.
Mereu am fost emotivă, dar atunci eram ceva exagerat. Plângeam efectiv pentru că trebuie să intru pe teren, dar nu pentru că nu voiam. Cred că nu voiam să îi dezamăgesc. Am avut o discuție cu tata și i-am spus că nu știu că a fost 100% potrivit pentru mine ca fire, că mi-ai spus că sunt cea mai bună și nimeni nu are cum să mă bată. El o spunea frumos, ca să îmi dea încredere. Poate m-a ajutat, fiindcă mereu am intrat montată că vreau să câștig, dar a fost și tensiune”, a explicat Simona Halep.
Citește și alte știri despre Simona Halep:
Veste bună pentru Simona Halep! Ce se întâmplă cu turneul de la Roland Garros
