Opinie Cătălin Țepelin, redactor-șef al Gazetei: “Mulțumim, Simona Halep! Chiar și pentru zâmbetul fals de la final de an”

“Pentru Simona Halep, 2018 a fost un an dificil, cu multe provocări, dar și cu justificate motive de zâmbet”. Așa începe editorialul de azi al Luminiței Paul, vocea sensibilă din comentariile live Eurosport, autoritatea numărul 1 pe tenis în presa din România și cea mai cumpătată semnătură din GSP când vine vorba despre Simona.

Așa cum nicio faptă bună nu rămâne nepedepsită, și încercările Luminiței - ale redacției în general - de a-i înmâna personal Simonei premiul din Ancheta Gazetei și a-i lua un interviu s-au lovit ca de un fileu prea înalt: “Nu pot. Nu vreau. N-am timp. Nu vorbesc. Nu”.

Un refuz îndreptat, de fapt, nu către o redacție evident imperfectă, ci către public și oameni din sport. Pentru că la stabilirea premiaților din Ancheta Gazetei participă, cu cote egale la vot, antrenorii, specialiştii din Federații şi suporterii. Nu este, deci, o alegere subiectivă a Gazetei, ci un scrutin echilibrat care adună preferințele tuturor celor care contează în sportul românesc.

Ancheta a început în 1966, cu distincția pentru “Cel mai bun fotbalist al anului” plămădită din voturi pe care jurnaliștii le extrăgeau din zeci de mii de scrisori sosite în redacție. Erau vremurile când Sportul Popular avea “patru pagini mari, ca niște ferestre larg deschise pentru a primi lumina dimineții”. A continuat în anii cei mai întunecați ai comunismului și s-a îmbogățit după 2000, în era diversității, cu categorii pentru “Cel mai bun antrenor”, “Cel mai bun fotbalist străin din România” și ”Cel mai bun sportiv”.

Simona Halep - un zâmbet îmbufnat și restul tăcere

Acest premiu ajunge acum pentru a patra oară la Simona Halep. Record în istoria Anchetei, așa cum tot anul ei a fost plin de recorduri. Dar tot ce a putut întoarce Simona Halep către publicul care a votat-o a fost un zâmbet fals în fotografia prinsă pe fugă, primind premiul ca pe o favoare pe care o face cuiva.

Nici măcar un “mulțumesc” aruncat peste umăr miilor de fani care au ales-o pe ea. Probabil primul laureat dintr-o anchetă de 53 de ani care nu vrea să spună două vorbe publicului, primul premiant supărat pe țară. Nu-i bai, oamenii tribunelor sunt obișnuiți să primească înapoi mult mai puțin din pasiunea, energiile și recunoștința pe care le trimit spre vedetele devenite idoli.

Noi îți mulțumim, Simona! Pentru toate momentele frumoase din 2018 și pentru ce va urma în 2019. Deja am uitat zâmbetul tău forțat din poza de final de an și așteptăm unele autentice, de primă pagină. Noi vom fi aici, la fel de imperfecți.