"Iubesc Romania!"

Aflat de citeva saptamini la Piatra, Bruno Fernandes este incintat de tara noastra si vrea sa duca trupa lui Hizo in cupele europene. Dintre toti strainii Ceahlaului, Bruno Fernandes (28 de ani) este cel mai apreciat si detine cea mai impresionanta carte de vizita. Are dubla cetatenie, portugheza si cea a statului Guinea Bissau, a evoluat la Belenenses in tara lui Figo, dar si in Bulgaria. Are o prezenta constanta in "nationala" Guineei Bissau, a bifat primele doua meciuri pentru nemteni in Liga I si este foarte fericit ca a ales sa joace in Romania. Viorel Hizo mizeaza pe experienta fundasului sau: "A evoluat in campionate puternice, ne este de mare folos!".

- Bruno, iti place la Ceahlaul?
- Nu vreau sa laud pe nimeni, dar avem potential sa devenim o mare echipa. Beneficiem de o infrastructura excelenta, la fel ca gruparile mari din Europa. Nu stiam nimic de Ceahlaul inainte sa vin, dar aveam multe referinte despre fotbalul romanesc. Mereu i-am admirat pe Hagi, Popescu si Petrescu, iar contra lui Stelea chiar am jucat. Eu eram la Belenenses, el la Salamanca.

- Cum comunici cu oamenii de la echipa?
- Fara probleme! Vorbesc fluent engleza, iar in portugheza ma inteleg cu Ayza. si oricum, inteleg bine de tot ce mi se comunica in limba romana. Nu am nevoie de profesor ori de meditatii. Romanii sint mult mai draguti decit bulgarii, mai amabili.

- La meciul cu Vasluiul ai jucat pe ninsoare. Iti place zapada?
- Abia dupa meci, la reluarile TV, am realizat cit de mare era! Era frig, frig, frig! Dar nu stau sa ma pling, sint profesionist si trebuie sa ma adaptez.

I-a placut mamaliga
- Cum te intelegi cu colegiide echipa?
- Excelent! Fiecare este fantastic in felul lui. Ma bucur enorm ca am ajuns aici, pentru ca toti m-au primit foarte bine. Vreau sa joc meci de meci si sa evoluam in cupele europene. A, si am un obiectiv personal. Sa vina lume multa-multa la stadion si sa-mi scandeze numele cind dau gol (ride).

- Iti place mincarea din Romania?
- Vreau sa incerc orice provine din mincarea traditionala romaneasca. Mamaliga e ceva diferit de ce ma asteptam, dar e delicioasa in combinatie cu brinza si smintina. Mi-a placut si am mincat ca toata lumea, desi colegii se uitau pe furis la mine si mai rideau. Vreau sa incerc si sarmalele.