Articol de GSP - Publicat marti, 18 ianuarie 2011 00:00
Angelo Niculescu trăieşte în Bucureşti, în frig, într-un bloc vechi din centrul capitalei. Deşi a împlinit 89 de ani, fostul selecţioner al echipei naţionale vorbeşte în premieră despre ceea ce s-a întîmplat la Campionatul Mondial din 1970, atunci cînd a decis să-l ţină pe margine pe Nicolae Dobrin.
Sub comanda lui Angelo, România reuşea să se califice din nou, în '70, la un turneu final după 32 de ani de pauză. După ce au trecut de Portugalia, Elveţia şi Grecia, tricolorii au dat piept în "Groapa cu Lei" de la Guadalajara de Anglia, Brazilia şi Cehoslovacia.
Antrenorul vorbeşte în premieră despre decizia pe care a luat-o atunci, de a nu-l folosi în nici un meci pe Nicolae Dobrin, chiar dacă el făcuse deplasarea cu echipa. "Dobrin a venit în Mexic ca să se distreze şi să se simtă bine. Pleca noaptea din cantonament împreună cu Rică Răducanu şi veneau dimineaţa. Odată i-am aşteptat în paturile lor, eu şi secundul, ca să nu ne mai poată minţi. Şeful delegaţiei a vrut să-i trimitem acasă, dar m-am opus, pentru că ne făceam de rîs. Dobrin se uita mereu la englezi. Ăia mai beau câte o bere, mai stăteau la o terasă, dar erau campioni mondiali. Noi ce eram? Nişte anonimi", spune Niculescu în revista Historia.
Acesta continuă ceea ce s-a întîmpla la un meci de pregătire înainte de startul turneului final. "La ultimul meci de pregătire, s-a tras undeva în stînga, la umbra tribunei, şi nu se mişca de acolo. I-am zis: «Gicule, ce faci?», «Nea Angelo, eu nu pot. Nu vezi ce soare e?». «Gicule, tu ai zis că nu poţi. Să ştii că nu s-a născut încă fotbalistul cu umbrelă». Şi atunci, eu de ce să joc cu Dobrin? Ca să-i fac lui un hatîr şi să mă compromit eu? Oricum, la vremea aceea nu mi-a reproşat nimeni nimic. După ani de zile s-a ridicat problema: de ce nu a jucat Dobrin în Mexic? Acum aţi aflat de ce nu a jucat", a punctat maestrul Angelo Niculescu.
Angelo Niculescu trăieşte în Bucureşti, în frig, într-un bloc vechi din centrul capitalei. Deşi a împlinit 89 de ani, fostul selecţioner al echipei naţionale vorbeşte în premieră despre ceea ce s-a întîmplat la Campionatul Mondial din 1970, atunci cînd a decis să-l ţină pe margine pe Nicolae Dobrin.
Sub comanda lui Angelo, România reuşea să se califice din nou, în '70, la un turneu final după 32 de ani de pauză. După ce au trecut de Portugalia, Elveţia şi Grecia, tricolorii au dat piept în "Groapa cu Lei" de la Guadalajara de Anglia, Brazilia şi Cehoslovacia.
Antrenorul vorbeşte în premieră despre decizia pe care a luat-o atunci, de a nu-l folosi în nici un meci pe Nicolae Dobrin, chiar dacă el făcuse deplasarea cu echipa. "Dobrin a venit în Mexic ca să se distreze şi să se simtă bine. Pleca noaptea din cantonament împreună cu Rică Răducanu şi veneau dimineaţa. Odată i-am aşteptat în paturile lor, eu şi secundul, ca să nu ne mai poată minţi. Şeful delegaţiei a vrut să-i trimitem acasă, dar m-am opus, pentru că ne făceam de rîs. Dobrin se uita mereu la englezi. Ăia mai beau câte o bere, mai stăteau la o terasă, dar erau campioni mondiali. Noi ce eram? Nişte anonimi", spune Niculescu în revista Historia.
Acesta continuă ceea ce s-a întîmpla la un meci de pregătire înainte de startul turneului final. "La ultimul meci de pregătire, s-a tras undeva în stînga, la umbra tribunei, şi nu se mişca de acolo. I-am zis: «Gicule, ce faci?», «Nea Angelo, eu nu pot. Nu vezi ce soare e?». «Gicule, tu ai zis că nu poţi. Să ştii că nu s-a născut încă fotbalistul cu umbrelă». Şi atunci, eu de ce să joc cu Dobrin? Ca să-i fac lui un hatîr şi să mă compromit eu? Oricum, la vremea aceea nu mi-a reproşat nimeni nimic. După ani de zile s-a ridicat problema: de ce nu a jucat Dobrin în Mexic? Acum aţi aflat de ce nu a jucat", a punctat maestrul Angelo Niculescu.
CV Angelo Niculescu
- născut pe 1 octombrie 1921, la Craiova
- a jucat la Griviţa Craiova (1937-1939), FC Craiova (1939-1944), Carmen (1945-1947), Ciocanul (1947-1948) şi Dinamo (1948-1950)
- a jucat 93 de jocuri şi a marcat 3 goluri în Liga I
- a antrenat pe Dinamo (1953-1956, 1964-1966, 1979-1980), CCA (1958), Tractorul Braşov (1958), echipa naţională a României (1967-1972), Sportul (1973-1977), Poli Timişoara (1977-1979), SC Bacău (1980-1981), U Cluj (1981-1982), Oţelul (1983-1984)
Palmares ca antrenor:
- două titluri de campion al României cu Dinamo (1955, 1965)
- a calificat echipa naţională la turneul final al CM 1970 şi în "sferturile" CE 1972
Verdict înainte de play-off: „La ce calitate avem, nu avem voie să pierdem vreun meci!”
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
