Articol de Ionuţ Coman - Publicat luni, 16 mai 2011 00:00 / Actualizat duminica, 15 mai 2011 19:36
Antrenorul Ion Crăciun a prins gustul trofeelor şi visează la event cu HCM Constanţa
Proaspăt campion cu HCM Constanţa, Ion Crăciun a trăit un sezon special. A început campionatul pe banca tehnică a fetelor de la CS Tomis, încercînd o nouă aventură după proiectul eşuat de la Baia Mare. Nu i-a mers rău la prima experienţă în liga feminină, ducînd gruparea de pe Litoral pe podium.
La finalul lunii noiembrie a primit o ofertă de nerefuzat din partea echipei sale de suflet, HCM Constanţa, şi a venit cu inima deschisă pentru a cuceri primul titlu de campion. A intrat direct în luptă, chinuindu-se să salveze ce se mai putea din sezonul în Liga Campionilor, dar era prea tîrziu. S-a revanşat în campionat, unde a condus echipa de pe locul 4 spre titlu, în urma unei serii incredibile de 15 victorii.
Primul titlu de campion
Sîmbătă, şi-a atîrnat la gît prima medalie de campion şi s-a abţinut cu greu să nu plîngă de fericire. "Este un sentiment unic. Prima medalie de campion nu se uită niciodată, ca şi prima iubire. E adevărat că nu am pierdut nici un meci de la revenire, dar am avut şi momente de cădere, aşa cum a fost şi sîmbătă, cu Oradea. Este greu să-i menţii pe jucători în formă maximă de-a lungul meciurilor", a mărturisit Crăciun.
Tehnicianul în vîrstă de 55 de ani a prins deja gustul trofeelor şi pregăteşte terenul pentru event: "Nu ne gîndim la viitorul sezon al Ligii Campionilor, luăm meci după meci. Mai avem o etapă din actuala ediţie de campionat, apoi vine Cupa României, pe care îmi doresc enorm să o cîştigăm. Vreau eventul!".
- Ce faceţi, domnule Crăciun?
- Pregătesc meciul cu Pandurii, din ultima etapă.
- Nu sărbătoriţi cîştigarea titlului?
- Nu e timp de sărbătoare. Mai avem un joc, apoi Cupa României. Sîmbătă am ieşit cu băieţii la o terasă, am mîncat, am băut o bere, apoi am mers fiecare acasă, la familie. Sezonul încă nu s-a terminat.
- Cum a fost anul acesta pentru dumneavoastră?
- Primul cuvînt care-mi vine în minte e "ciudat". L-am început la fete, la Tomis. Le-am făcut să joace, cred că puteau termina pe 2 dacă nu apăreau probleme. Apoi am venit la HCM, unde situaţia nu era prea roz. Cred însă că totul s-a încheiat, pînă la urmă, cu bine.
- Cum au fost cele 15 victorii consecutive?
- Le-am realizat pentru că echipa este bună şi jucătorii valoroşi. Din păcate însă, mulţi dintre ei se mulţumesc doar cu cîştigarea meciului, nu au altă motivaţie. Mi-aş dori să joace din plăcere, să ceară mai mult de la ei înşişi. Sper să reuşesc să le insuflu acest lucru.
- Cum ar fi ca HCM să realizeze eventul?
- Ar fi o mare reuşită, pe care eu o aştept de mult, pentru care am muncit foarte mult. Am crescut jucători, am format două echipe pornind de jos, Constanţa şi Medgidia, şi, după atîta vreme, apar şi roadele.
A numit țara-model pentru România: „Nu trebuie copiat 100%, putem să adaptăm!”
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
