Articol de Luminiţa Paul - Publicat joi, 12 iulie 2012 00:00 / Actualizat miercuri, 11 iulie 2012 21:40
Deocamdată, ea nu poate forţa şi resimte oboseala după cîteva luni de inactivitate. Important e însă că durerile nu mai există.
În Bucureştiul cel arzător, un antrenament de tenis e aproape o pedeapsă. Nici măcar nu e ca în meciuri, cu pauze de un minut între game-uri, dar, cînd vin momentele de respiro, nivelul apei din sticlele de 2 litri scade vertiginos.
Alexandra loveşte cu un băiat, Nicuşor, şi cei doi transpiră de zor pe zgura grunjoasă. Ea şi-a reluat de ceva vreme antrenamentele, după ce în martie a suferit intervenţii chirurgicale la ambii genunchi. Acestea au fost efectuate de Mikel Sánchez, medicul care se ocupă de Rafael Nadal şi de tendinita lui recurentă.
"Sînt bucuroasă că mă aflu din nou pe teren", spune Piti. "Că pot să joc liber, fără suferinţă. E adevărat că deocamdată nu forţez, stau mai mult pe picioare, nu solicit genunchii. Am început şi să servesc, asta e cel mai greu, acolo resimţeam înainte cel mai tare durerile", explică ea.
La început, s-a temut că nu va putea servi, dar medicul i-a spus să nu se panicheze, să ia lucrurile treptat, să vadă cum se simte.
Recuperare, cărţi şi filme
Au fost 3 luni şi jumătate în care a stat zilnic cîte 7 ore în clinica de recuperare. "Făceam de toate, curenţi, drenaj, exerciţii. Durata s-a redus treptat, acum am ajuns la doar 3-4 ore pe zi", povesteşte Alexandra.
În acea perioadă a profitat însă pentru a face lucruri pentru care nu avea timp înainte. A citit mult (i-a plăcut trilogia "Millennium"), s-a uitat la filme, a descoperit cum e o zi în care nu ai program fix, în care nu trebuie să te trezeşti la o anumită oră. Şi a mai aflat că între viaţa de sportiv, dură, organizată, şi cea a oamenilor normali "există o diferenţă de la cer la pămînt".
Drum de 23 de ore
A mers cîte o dată pe lună şi la control în Spania, la doctorul Sánchez, dar e foarte greu de ajuns la Vitoria-Gasteiz, unde se află clinica. "Legăturile din Madrid nu se potrivesc, aşa că mergem pînă la Barcelona, luăm trenul şi apoi alt tren, din două bucăţi. Călătoria durează 23 de ore", spune Piti.
Nu va forţa însă pentru că nu vrea să strice totul. "Mi-e greu să controlez, eu îmi doresc să fac cît mai mult, dar trebuie s-o iau gradat". E preţul pentru revenirea în circuit şi acolo unde a mai fost: între primele 30 de jucătoare ale lumii.
Revenire totală la anul
Alexandra speră să poată participa din nou în turnee în septembrie. Cum atunci e sezonul de hard, nerecomandat pentru cineva care vrea să-şi menajeze genunchii la început, va juca cîteva turnee ITF pe zgură. Acestea s-au aflat în programul ei în anii trecuţi. "N-are rost să încep cu turnee tari cînd nu am încredere", spune ea. Intenţionează însă să-şi utilizeze clasamentul protejat, de 57, la începutul anului viitor, la concursurile din Australia.
CV - Alexandra Dulgheru
- Născută pe 30 mai 1989
- Are 1,72 m şi 61 de kg
- 2 turnee cîştigate (Varşovia 2009 şi 2010), 3 semifinale (Barcelona, 's-Hertogenbosch, Budapesta 2010), 4 "sferturi" (Taşkent 2010, Miami, Marbella, Bruxelles 2011)
- Cel mai bun loc al carierei: 26 (aprilie 2011)
- Cîştiguri din tenis: 1,2 milioane de dolari
Ai o informație? Scrie-ne pe [email protected]! Gazeta își protejează întotdeauna sursele.
