Articol de GSP - Publicat duminica, 20 aprilie 2008 00:00
Transmiţînd fazele finale ale acestei competiţii, ProTV se face vinovat de sabotaj împotriva fotbalului românesc
Nu mi se pare corect ca, atunci cînd în Liga 1 se joacă ultimele şi cele mai importante runde, cu puţin timp înaintea semifinalelor Cupei României, cînd se alege crema competiţiei, tu să televizezi în mod cinic Liverpool - Arsenal sau Fiorentina - PSV din Cupa UEFA. Colac peste pupăză, vine apoi şi Telesportul cu un Getafe - Bayern de excepţie.
De aceea mă bucur că ProTV a pierdut drepturile de televizare a Ligii Campionilor, dar nu e suficient. Bine ar fi fost să le cîştige DDTV. Un meci ca Liverpool- Arsenal trebuia difuzat înregistrat, pe la două noaptea, pe un ecran mititel în spatele tipului care seamănă cu Loredana Groza. El să ne citească rar din revista "Glasul Oltului", în timp ce pe fundal, greu observabil, Walcott să alerge 40 de metri, să dribleze vreo 5 oameni, iar momentul golului să fie acoperit de o reclamă la şampania din pufoaică.
Nu-i poţi expune pe jucătorii din Liga 1 unor asemenea imagini şi să le pretinzi apoi să practice un sport care, măcar formal, e tot fotbal. Ce moral să mai aibă Miranda după ce îl vede pe Torres preluînd, răsucindu-se, driblînd şi şutînd, şi toate, culmea!, în aceeaşi fază, nu de-a lungul unui întreg campionat? Sau Bănel, văzînd cursa lui Walcott, pe care el ar putea-o face doar neînsoţit de minge?
Mai lăsaţi-ne cu morga lui Wenger, care nu ar gesticula nici dacă echipa sa ar pierde în minutul 97, printr-un gol cu mîna dintr-un ofsaid de 6 metri! Ştefan Stoica sau Dan Petrescu ar părea la fel de liniştiţi pe margine dacă posturile TV s-ar abţine să difuzeze imagini în mişcare de la meciuri. Şi gata cu "You'll never walk alone"! Nu poţi arăta minute în şir zeci de mii de oameni care cîntă pentru echipa lor cînd în România fotbaliştii salută nişte tribune goale.
Performanţele echipelor româneşti din anii anteriori ne-au făcut un rău: acela de a crede că locul nostru e acolo. Sincer, nu e. Locul nostru e aici, unde mingea sare trei metri din preluare, unde golurile apar ca din întîmplare, iar apropierea finalului de sezon naşte nu partide superbe, ci blaturi plictisite. Să vrei, ca fotbalist român, să joci în Liga Campionilor după ce ai văzut Liverpool - Arsenal e ca şi cum ai fi spectator la o gală de lupte şi ţi-ai dori în mod sincer să urci pe scenă pentru a-i da o palmă malacului învingător.
De aceea sper că ProTV îşi va reveni - mai ales după ce Antena 1 ne-a oferit regalul unor lupte în cuşcă -, iar respectivele gale vor înlocui treptat spectacolul deprimant şi degradant al Ligii Campionilor. Măcar acolo, valorile pe plan intern şi cele pe plan extern sînt mult mai apropiate, iar cugetarea "Şi ei au tot două picioare" chiar se verifică, indiferent de cine se întoarce acasă cu ele paralizate.
Transmiţînd fazele finale ale acestei competiţii, ProTV se face vinovat de sabotaj împotriva fotbalului românesc
Nu mi se pare corect ca, atunci cînd în Liga 1 se joacă ultimele şi cele mai importante runde, cu puţin timp înaintea semifinalelor Cupei României, cînd se alege crema competiţiei, tu să televizezi în mod cinic Liverpool - Arsenal sau Fiorentina - PSV din Cupa UEFA. Colac peste pupăză, vine apoi şi Telesportul cu un Getafe - Bayern de excepţie.
De aceea mă bucur că ProTV a pierdut drepturile de televizare a Ligii Campionilor, dar nu e suficient. Bine ar fi fost să le cîştige DDTV. Un meci ca Liverpool- Arsenal trebuia difuzat înregistrat, pe la două noaptea, pe un ecran mititel în spatele tipului care seamănă cu Loredana Groza. El să ne citească rar din revista "Glasul Oltului", în timp ce pe fundal, greu observabil, Walcott să alerge 40 de metri, să dribleze vreo 5 oameni, iar momentul golului să fie acoperit de o reclamă la şampania din pufoaică.
Nu-i poţi expune pe jucătorii din Liga 1 unor asemenea imagini şi să le pretinzi apoi să practice un sport care, măcar formal, e tot fotbal. Ce moral să mai aibă Miranda după ce îl vede pe Torres preluînd, răsucindu-se, driblînd şi şutînd, şi toate, culmea!, în aceeaşi fază, nu de-a lungul unui întreg campionat? Sau Bănel, văzînd cursa lui Walcott, pe care el ar putea-o face doar neînsoţit de minge?
Mai lăsaţi-ne cu morga lui Wenger, care nu ar gesticula nici dacă echipa sa ar pierde în minutul 97, printr-un gol cu mîna dintr-un ofsaid de 6 metri! Ştefan Stoica sau Dan Petrescu ar părea la fel de liniştiţi pe margine dacă posturile TV s-ar abţine să difuzeze imagini în mişcare de la meciuri. Şi gata cu "You'll never walk alone"! Nu poţi arăta minute în şir zeci de mii de oameni care cîntă pentru echipa lor cînd în România fotbaliştii salută nişte tribune goale.
Performanţele echipelor româneşti din anii anteriori ne-au făcut un rău: acela de a crede că locul nostru e acolo. Sincer, nu e. Locul nostru e aici, unde mingea sare trei metri din preluare, unde golurile apar ca din întîmplare, iar apropierea finalului de sezon naşte nu partide superbe, ci blaturi plictisite. Să vrei, ca fotbalist român, să joci în Liga Campionilor după ce ai văzut Liverpool - Arsenal e ca şi cum ai fi spectator la o gală de lupte şi ţi-ai dori în mod sincer să urci pe scenă pentru a-i da o palmă malacului învingător.
De aceea sper că ProTV îşi va reveni - mai ales după ce Antena 1 ne-a oferit regalul unor lupte în cuşcă -, iar respectivele gale vor înlocui treptat spectacolul deprimant şi degradant al Ligii Campionilor. Măcar acolo, valorile pe plan intern şi cele pe plan extern sînt mult mai apropiate, iar cugetarea "Şi ei au tot două picioare" chiar se verifică, indiferent de cine se întoarce acasă cu ele paralizate.
Ai o informație? Scrie-ne pe [email protected]! Gazeta își protejează întotdeauna sursele.
