Mascarada

De fapt, n-a refuzat-o el, ci CFR Cluj, al cărui patron, Neluțu Varga, n-a acceptat ca DP să plece fără o despăgubire de 400.000 de euro, cât stipulează clauza de reziliere a unui acord valabil până în 2024. Deoarece FRF a anunțat că n-o va plăti, „Bursucul” a rămas în Gruia.

Sigur că lui Petrescu, orgolios ca orice om de valoare, i-a convenit să fie în centrul atenției atâtea zile în șir. Să se vorbească despre el dimineața, la prânz și seara. Au existat însă din capul locului dubii, semne de întrebare, privind eventuala lui colaborare cu o federație cu care n-a avut, și n-are, relații amicale. Dimpotrivă, vezi ce scriam aici pe marginea acestui subiect pe 3 decembrie.

Reversul medaliei e și că, știindu-l un tip cu personalitate, greu de îndoit și imposibil de manevrat, nici șefii FRF nu l-au vrut cu adevărat pe Petrescu. Formale, discuțiile purtate la Cluj au constituit actul 3 al piesei de teatru jucate de Burleanu și de curtenii acestuia. Un vodevil.

Nu-i frumos să mă autocitez, dar în articolul „Din lac în puț?”, apărut pe 9 decembrie, insistam că FRF i-a contactat pe Hagi, pe Lucescu jr. și pe Petrescu numai ca să se afle-n treabă. De ochii lumii. Ca să audă fanii că Burleanu et Comp sunt preocupați la maximum să-i găsească un succesor lui Rădoi.

Asta însă pentru a lua fața. Pentru imagine și inducere în eroare. În realitate, ei „Ar pregăti cărțile pentru Mutu”, notam pe 9 decembrie și explicam de ce. Pentru că Mutu e un fel de Rădoi 2. N-are experiență, dar nici pretenții. E docil și, ca salariu, ieftin, afirmația fiind o constatare, nu o jignire.

N-a fost dificil de sesizat mascarada, termen sinonim în DEX cu prefăcătoria, înșelătoria, farsa și înscenarea. În cazul în care Burleanu ar fi dorit pe altcineva selecționer, nu pe Mutu, trebuia să se adreseze unui antrenor liber de contract. Nicidecum celor 3 amintiți, legați de cluburi. Ba și prin sume ce nu-s de nasul FRF.

Dacă federația n-a avut 400.000 de euro să dea la Cluj, de unde să fi scos ea 7 milioane, șapte milioane!, ca să-l ia pe Răzvan de la PAOK?! 

Și-atunci, nu cumva Burleanu și Stoichiță s-au deplasat la Salonic ca să aibă de unde se întoarce și să fie drumul cu oameni? Relaxați, senini, deși fără aprobarea Comitetului Executiv, pe care n-au primit-o, deoarece nici n-au cerut-o!

Nu era mai simplu să fi contactat unul ori mai mulți antrenori fără angajament, gen Pițurcă, Boloni sau Edi Iordănescu? Evident că da. Doar că într-o astfel de situație exista riscul ca vreunul să zică da și varianta Mutu să sară în aer! Variantă care, în treacăt fie spus, nu se bucură de popularitate printre fani. Dimpotrivă.

În fine, e trist și dureros că fotbalul românesc se lasă condus ca un orb de niște indivizi falși. Aceștia mai degrabă se cred abili decât sunt. Niște șmecheri, dar de duzină, lesne de citit. Care pe noi, ceilalți, ne consideră fraieri și umblă să ne vândă turtă dulce la preț de tort.