Articol de GSP - Publicat luni, 05 mai 2008 00:00
În timp ce CFR Cluj vrea titlul în încercarea de îşi schimba istoria, Steaua îl vrea pentru a fi la înalţimea propriei istorii. CFR-ul caută să îşi construiască un viitor, în timp ce Steaua nu vrea să îşi ascundă trecutul în ceaţă.Fară a etala un fotbal excesiv din punct de vedere calitativ, poate cu excepţia unor partide cheie, ambele echipe s-au agăţat de primul loc uitând în multe dintre confruntările de pe teren că lupta trebuie dusă de către jucători, nu de către conducători. Sub acest principiu au inventat britanicii fotbalul.
Cât de valoros este un titlu câştigat? Îndeajuns de valoros încât să facă uitat faptul că a fost câştigat ( indiferent de numele campioanei ) lăsând mingea pe planul secund, primordiale fiind mişcările din culise?
Mai este de jucat o etapă. Mai sunt trei puncte şi cu ele şi titlul în joc. Avem însă deja învingători şi învinşi. Scriu aceste succinte rânduri după ce am vizionat live, la ora trei dimineaţa, fiesta celor de la Real Madrid. Adevăraţi campioni. Şi jucătorii şi sutele de mii de suporteri care au aşteptat până dimineaţă. Un titlu câştigat în mintul 90 cu un om în minus, întorcând un rezultat nefavorabil. Altă poveste. Nu îţi rămâne decât respectul pe care eşti nevoit să îl oferi ofrandă cu gura căscată.
.
Între timp în România se reinventează proverbele: ”Cine fură azi o brichetă, mâine are împotrivă o ţară întreagă”. Just. Aşa zic unii. Nemeritat spun ceilalţi.
La coadă stau altele. Mai sunt trei puncte în joc. Diferenţa dintre primele două clasate este de doar un punct. Cui îi pasă? Verdictul este dat deja. Adevăratele lupte se vor da pe centură, în timp ce, sărac lipit pământului, mai urât decât ni se vinde îmbuteliat, fotbalul românesc stă pe la bariera porţii autostrăzii cu plată.
Fară a etala un fotbal excesiv din punct de vedere calitativ, poate cu excepţia unor partide cheie, ambele echipe s-au agăţat de primul loc uitând în multe dintre confruntările de pe teren că lupta trebuie dusă de către jucători, nu de către conducători. Sub acest principiu au inventat britanicii fotbalul.
Cât de valoros este un titlu câştigat? Îndeajuns de valoros încât să facă uitat faptul că a fost câştigat ( indiferent de numele campioanei ) lăsând mingea pe planul secund, primordiale fiind mişcările din culise?
Mai este de jucat o etapă. Mai sunt trei puncte şi cu ele şi titlul în joc. Avem însă deja învingători şi învinşi. Scriu aceste succinte rânduri după ce am vizionat live, la ora trei dimineaţa, fiesta celor de la Real Madrid. Adevăraţi campioni. Şi jucătorii şi sutele de mii de suporteri care au aşteptat până dimineaţă. Un titlu câştigat în mintul 90 cu un om în minus, întorcând un rezultat nefavorabil. Altă poveste. Nu îţi rămâne decât respectul pe care eşti nevoit să îl oferi ofrandă cu gura căscată.
.
Între timp în România se reinventează proverbele: ”Cine fură azi o brichetă, mâine are împotrivă o ţară întreagă”. Just. Aşa zic unii. Nemeritat spun ceilalţi.
La coadă stau altele. Mai sunt trei puncte în joc. Diferenţa dintre primele două clasate este de doar un punct. Cui îi pasă? Verdictul este dat deja. Adevăratele lupte se vor da pe centură, în timp ce, sărac lipit pământului, mai urât decât ni se vinde îmbuteliat, fotbalul românesc stă pe la bariera porţii autostrăzii cu plată.
A numit țara-model pentru România: „Nu trebuie copiat 100%, putem să adaptăm!”
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
)
