)
Articol de Mitică Docan - Publicat marti, 03 martie 2026 12:40 / Actualizat marti, 03 martie 2026 19:58
Că Infantino e un personaj sinistru și unsuros, preș în fața politicului, capabil să-l dezguste chiar și pe Michel Platini și să transforme fotbalul într-o manea aurită, vândută la cântar oricui plătește mai bine, știm cu toții. Că are o minte de o viziune aparte, capabilă să pătrundă și să reformeze până și cele mai sofisticate mecanisme juridice, de la Cicero și Beccaria încoace, nu știam.
O declarație uluitoare a trecut neobservată printre zecile de prostii care se întâmplă zilnic în fotbal. Gianni Infantino, președintele FIFA, a vorbit despre Gianluca Prestianni, celebrul deja jucător al Benficăi, care a fost acuzat de rasism de Vinicius în meciul tur, de la Lisabona.
Spune Infantino: „Dacă un jucător își acoperă gura când spune ceva, iar acest lucru are o consecință rasistă, atunci trebuie să fie eliminat, evident. Trebuie să existe prezumția că a spus ceva ce nu ar fi trebuit să spună, altfel nu ar fi fost nevoit să își acopere gura. Pur și simplu nu înțeleg, dacă nu ai nimic de ascuns, nu îți acoperi gura atunci când spui ceva”.
În contradicție cu mii de ani de tradiție juridică, de la dreptul roman și până la Declarația Drepturilor Omului, Infantino spune că acuzatul trebuie să se demonstreze pe sine nevinovat, că oricum e inculpat din oficiu, în funcție de urmări subiective și de „semne”, ca ținutul mâinii la gură. Implicit, victima are întotdeauna dreptate, ea stabilește cine și cum i-a greșit, nu există o a treia parte care să stabilească măsura. E extraordinar. Ignorând cazul punctual pus în discuție, ca principiu, ce spune Infantino este de o absurditate extrem de periculoasă, care poate deschide larg lucrurile la abuz.
Doar un exemplu. La finalul lui 2019, suporterii României au fost acuzați de rasism de atacantul Alexander Isak, precum și de alți oficiali suedezi, într-un meci sensibil din preliminariile Euro 2020. Au urmat lamentările naționale specifice și mulți au considerat că situația e clară și că va duce la suspendare pentru rasism. Surpriză! După „ascultarea a 250 de minute de înregistrare”, Comisia de Disciplină a UEFA a exonerat galeria României. Folosind „măsura Infantino”, am fi fost aruncați direct în cușcă.
Prostia că jucătorii nu au de ce să-și acopere gura, dacă nu spun ceva greșit arată că nu se uită prea des la meciurile din Europa. În frica lor de a fi vânați de cititori pe buze, fotbaliștii au dezvoltat un reflex din a-și masca vorbele, unele mai dulci, altele mai vehemente. Se întâmplă din Premier League în La Liga. Vinicius însuși poate fi văzut adesea vorbind cu adversari, coechipieri etc. Ce se întâmplă dacă vreunul dintre ei se declară ultragiat din senin?
Fiindcă radicalii pândesc la orice colț și văd dușmani imaginari, trebuie făcută și această precizare. Este evident că Vincius a fost atacat oribil. Făcut „poponar” - cum se apără Prestianni - sau „maimuță”, cum spun atât el, cât și coechiperul Mbappe.
Dar lucrurile nu se decid în funcție de ce spune o parte a conflictului, ci prin dovezi, martori etc. Un „proces” tradițional, care nu aruncă bănuiala asupra unora ce se pot dovedi nevinovați. Tema e suficient de sensibilă ca să nu fie tratată cu superficialitatea periculoasă și măsura prostească ale lui Infantino.
