){kind=small}
){kind=small}
){kind=small}
){kind=small}
){kind=small}
){kind=small}
){kind=small}
){kind=small}
){kind=small}
){kind=small}
){kind=small}
){kind=small}
){kind=small}
){kind=small}
){kind=small}
){kind=small}
){kind=small}
){kind=small}
){kind=small}
){kind=small}
){kind=small}
){kind=small}
){kind=small}
){kind=small}
){kind=small}
){kind=small}
){kind=small}
){kind=small}
){kind=small}
){kind=small}
){kind=small}
){kind=small}
){kind=small}
){kind=small}
){kind=small}
){kind=small}
){kind=small}
){kind=small}
){kind=small}
){kind=small}
){kind=small}
){kind=small}
){kind=small}
){kind=small}
){kind=small}
){kind=small}
){kind=small}
){kind=small}
Articol de Aurelian Botezatu - Publicat luni, 22 iunie 2026, 12:49 / Actualizat luni, 22 iunie 2026 13:32
Chiara Cleo, o influenceriță generată de AI, deci o persoană care nu există în realitate, apare în tribune la Mondial și își încurajează echipa națională din tribune. Mii de utilizatori distribuie videoclipul, care ajunge rapid la 40 de milioane de vizualizări, îi laudă frumusețea, o laudă pe rețelele de socializare, deși Chiara nu a fost NICIODATĂ prezentă pe stadion. E doar unul dintre multiplele fenomene ciudate care au luat amploare odată cu folosirea AI-ului pentru informații false în sport.
Imaginile cu femei superbe au invadat rețelele de socializare la nivel global, din primele zile ale Mondialului ținut pe continentele americane. Marea majoritate dintre aceste imagini par foarte autentice, stârnesc dezbateri, sunt atașate la diferite profile de Instagram sau chiar au tag care duce în platforme de conținut de adulți, notează cotidianul Marca. Foarte mulți oameni cred că interacționează cu conținut real, că dezbat pe marginea unor situații care există în mod real.
De asemenea, clipuri video care surprind tinere atrăgătoare dansând în tribune la meciurile de la Cupa Mondială au strâns sute de milioane de vizualizări, iar analiștii care au examinat imaginile au concluzionat că există o probabilitate de 99,9% ca videoclipurile să fie fie deepfake-uri, fie generate în totalitate de inteligența artificială.
Nici jucătorii nu scapă: portarul-erou Vozinha a fost făcut electrician
Vozinha, portarul care a făcut minuni în poarta celor de la Capul Verde în egalul nesperat cu Spania, 0-0, a „beneficiat” de tratamentul AI de pe rețelele de socializare. În vârstă de 40 de ani, acesta a fost „dramatizat” în diferite povești false care au făcut înconjurul internetului. A fost făcut electrician, deși a jucat la nivel profesionist în mai multe țări, sau că a fost recrutat de pe LinkedIn.
Federația de fotbal din Capul Verde a recrutat, într-adevăr, unul dintre jucătorii săi de pe LinkedIn, însă această poveste este despre Roberto „Pico” Lopes, un irlandez cu origini în Capul Verde care a fost identificat ca jucător eligibil de către federația țării respective, notează spotlight.ebu.ch.
Un comentariu inventat a produs scandal: „Și cine e negresa asta?”
În timpul meciului dintre SUA și Australia, a început să circule o înregistrare audio atribuită comentatorului DSports, Leandro Zapponi, care ar fi făcut un comentariu rasist („Și cine e negresa asta?”) la adresa cântăreței Ciara, prezentă pe stadion.
Presupusul comentariu s-a viralizat, iar comentatorul a fost nevoit să iasă public ca să infirme informația: „Într-o perioadă a știrilor false, acești oameni încearcă doar să facă rău și să incite la ură. Înregistrări audio modificate de IA care nu sunt amuzante. Este trist să trebuiască să clarific că nu am spus niciodată și nu aș spune niciodată așa ceva”.
De altfel, instrumentele de clonare a vocii sunt din ce în ce mai accesibile și precise. Un alt episod imaginar l-a implicat pe jurnalistul Nicolás Haase, care ar fi avut tot un comentariu incitator: „Deocamdată, 0 pentru Franța, 0 pentru 'Senegral'... Ambele țări africane la egalitate...”. În realitate, acesta a spus: „Zero pentru Franța, zero pentru Senegal. Grupa I a Cupei Mondiale. Noi luăm o pauză și revenim imediat”.
Hitler din tribuna Germaniei
Un alt val de viralizare în timpul Campionatului Mondial a fost declanșat în timpul unui meci al Germaniei. O fotografie cu un spectator din tribune care semăna izbitor cu Adolf Hitler a adunat rapid milioane de vizualizări și a stârnit controverse aprinse. Totuși, verificarea transmisiunii originale a demonstrat că bărbatul respectiv nu a existat în cadrele oficiale. Imaginea fusese manipulată digital.
Scenariul atacului mediatic
Nu totul se rezumă la o strângere inofensivă de vizualizări. Agențiile de securitate au avertizat că această Cupă Mondială poate fi ținta pentru grupuri ostile, cu legături statale, care să se folosească de interesul publicului pentru acest turneu pentru a lansa dezinformări care le servesc propriilor interese, introducând conținut generat de AI și deepfake-uri în discuțiile din spațiul public.
Experții în servicii de informații au indicat grupuri asociate cu Rusia, China și Iran ca fiind cele mai active în a privi un eveniment de o asemenea amploare drept o oportunitate, notează futbolchronicle.com, citat de Yahoo Sports.
Ai o informație? Scrie-ne pe [email protected]! Gazeta își protejează întotdeauna sursele.
FABULOS » De la România - Argentina, în 1994, nu s-a mai întâmplat așa ceva la un Mondial
){kind=small}
){kind=small}
