Articol de Cezar Titor, Andrei Furnigă (video) - Publicat vineri, 03 iulie 2026, 18:00 / Actualizat vineri, 03 iulie 2026 18:05
La câteva sute de metri de șoseaua care leagă Vădeni de Baldovinești în Județul Brăila nu există niciun indicator care să spună că aici a fost cândva un sat. Printre lanuri de porumb, scaieți și câteva fundații înghițite de vegetație se află locul unde, în urmă cu 68 de ani, s-a născut Gigi Becali.
Zagna, una dintre cele 18 așezări ridicate pentru deportații din Bărăgan, a dispărut de pe hartă, însă poveștile celor care au copilărit aici încă supraviețuiesc.
Gazeta Sporturilor a ajuns pe urmele satului în care patronul FCSB a venit pe lume și a stat de vorbă cu oameni care i-au cunoscut familia și care încearcă, după mai bine de șapte decenii, să păstreze vie memoria unei comunități născute din drama deportărilor comuniste.
FOTO. Cum arată locul în care s-a născut Gigi Becali
În ziua în care a sărbătorit 68 de ani, Gigi Becali a readus în discuție povestea nașterii sale, explicând de ce în acte figurează data de 25 iunie, deși s-a născut pe 24 iunie 1958.
„68 de ani am făcut ieri. M-a născut mama pe câmp, pe o glugă de coceni. A doua zi m-a declarat la Primărie, adică pe 25. Când ajungi la o vârstă, începi să depeni amintirile copilăriei și ale tinereții. Jumătate dintre ai mei sunt în pământ. M-am născut pe câmp, iar mama mă alăpta în timp ce frământa chirpici ca să ridice o casă. Și uite unde am ajuns”, a povestit Becali, din biserica pe care a construit-o în Pipera.
În realitate, locul în care s-a născut nu era un sat obișnuit. Becali a venit pe lume la Zagna, localitate cunoscută și sub denumirile Vădenii Noi sau Satu Nou, unul dintre cele 18 sate ridicate în Bărăgan pentru deportații regimului comunist. Familia sa se afla acolo cu domiciliu forțat, după ce fusese deportată din motive politice. Aproape întreaga familie Becali a trecut, într-o formă sau alta, prin privațiunile impuse de regimul comunist, ca urmare a deportărilor în Bărăgan.
Bărăganul, „închisoarea fără ziduri” în care avea să se nască Gigi Becali
Drama acestor familii își are originea în noaptea de Rusalii din 1951. În dimineața zilei de 18 iunie, autoritățile comuniste au declanșat una dintre cele mai ample operațiuni de deportare din istoria României. Zeci de mii de oameni din județele Timiș, Caraș-Severin și Mehedinți, aflați într-o fâșie de aproximativ 25 de kilometri de-a lungul graniței cu Iugoslavia, au fost ridicați din propriile case și trimiși în Câmpia Bărăganului.
Măsura a fost luată pe fondul conflictului dintre Joseph Stalin și Josip Broz Tito, regimul de la București considerând populația din zona de frontieră un potențial pericol.
Primul val de deportați provenea din localitățile situate între Beba Veche, în județul Timiș, și Gruia, în județul Mehedinți. Oamenii au fost îmbarcați în vagoane de marfă pentru vite și transportați sute de kilometri, în mijlocul Bărăganului, unde nu îi aștepta aproape nimic.
Ajunși la destinație, fiecare familie a primit câteva materiale de bază, două uși și două ferestre, din care trebuia să-și ridice singură o locuință. Casele au fost construite din chirpici și acoperite cu paie, iar deportații au fost obligați să muncească în Gospodăriile Agricole de Stat (GAS), încercând să supraviețuiască într-o regiune aridă, departe de locurile natale.
Așa au apărut cele 18 sate ale deportaților din Bărăgan, printre care și Zagna, locul în care avea să se nască, șapte ani mai târziu, Gigi Becali, patronul FCSB și parlamentar.
Tata s-a născut în Albania, mama în Bulgaria. Au fost deportați în Dobrogea, apoi în Bucovina, de aici în Banat, iar de acolo în Bărăgan, în satul Zagna, lângă Brăila, acolo unde m-am născut eu în 1958. M-am născut în lagărul de concentrare de la Zagna.
Mama mi-a spus că în fiecare noapte, de când a rămas însărcinată, se ruga la Dumnezeu și spunea «Doamne, nu le face lor pe plac! Să-mi dai un băiat cu stea în frunte!». La acea vremea, machedonii erau considerați un pericol pentru comuniști și nu aveau voie să locuiască la granițea.
- Gigi Becali, în „Armâni şi megleniţi din Banatul Timişean” de Dinu Barbu
Astăzi, Zagna este doar o amintire: ce a mai rămas din satul în care s-a născut Gigi Becali
Astăzi, Zagna, locul în care s-a născut Gigi Becali, nu mai există pe hartă. Din fostul sat al deportaților au rămas doar câteva urme greu de observat, ascunse între terenurile agricole dintre localitățile Vădeni și Baldovinești.
Accesul este dificil chiar și cu mașina, iar printre buruieni și lanurile de porumb se mai disting doar câteva foste fântâni și fundații ale caselor ridicate de cei deportați.
În 2002, în apropiere, la Baldovinești, a fost ridicat un monument dedicat victimelor deportărilor care și-au pierdut viața în timpul domiciliului forțat din Bărăgan. Cu multe decenii în urmă, aici exista însă o comunitate adevărată: aproximativ 200 de locuitori, câteva ulițe, o școală și chiar un cămin cultural, construite de oameni alungați din casele lor de regimul comunist.
16 kilometrisunt între Zagna-Vădeni și Brăila.
„Gigi Becali s-a născut la două bordeie de mine” » Povestea spusă de vecinii familiei
Trecerea timpului a șters aproape complet urmele fostului sat, însă membrii ASRCP Brăila (Asociația Strămutaților, Refugiaților, Condamnaților Politici și Urmașilor Prizonierilor de Război) încearcă să păstreze vie memoria celor întâmplate.
Chiar din locul în care s-a aflat odinioară Zagna, printre scaieți și praf, Gazeta Sporturilor a stat de vorbă cu Dumitru Ciornei, consilier în cadrul Primăriei Vădeni, și cu Ilie Tincu, fostul comandant, timp de 42 de ani, al navei „Borcea”, ultima navă cu aburi și zbaturi construită în Europa și primul vas de pasageri proiectat de ingineri români. La un moment dat, nava a fost dorită chiar de Cristi Borcea, atras de coincidența de nume.
Amândoi au copilărit la Zagna și au cunoscut familia Becali. Astăzi sunt implicați în activitatea ASRCP Brăila, asociație care numără aproximativ 500 de membri și ai cărei beneficiari primesc, printre altele, transport gratuit în comun în municipiul Brăila și trei călătorii dus-întors cu trenul în fiecare lună.
„Eu am ajuns aici la vârsta de trei ani. Ce poate ține minte un copil? Dormeam într-o casă în Balta Mare a Brăilei, iar într-o noapte ne-au adus aici. Ne-au dat o cazma, o lopată și fascine și ne-au spus să ne facem colibe. Așa au apărut bordeiele, chiar în spatele nostru.
Părinții mei au fost vecini cu nea Tase, tatăl lui Gigi Becali. Era un om deosebit, harnic și foarte priceput, mai ales la făcut bani. Avea oi, avea simțul afacerilor și îi ajuta pe cei din jur. Era mai înstărit decât ceilalți, dar nu se gândea doar la familia lui, ci și la copiii din sat. A fost un om extraordinar”, își aduce aminte Ilie Tincu.
„Domnul deputat s-a născut în 1958, pe ulița a patra, la doar două bordeie distanță de mine. Ulițele nu erau lungi, dar formau o comunitate unită. Oameni care nu se cunoșteau înainte să fie aduși aici au ajuns să se sprijine unii pe alții.
Eu sunt născut în Balta Mare a Brăilei. Tata muncea forțat acolo, dar am crescut aici până pe la șapte-opt ani. Am făcut doar grădinița la Zagna. Toată lumea era supravegheată de sistem. Mâncare nu prea aveam, iar nea Tase ne chema la el și ne dădea lapte, pâine caldă și ce mai avea prin casă.
Așa îl țin minte. De aceea cred că și Gigi Becali a moștenit ceva din felul lui de a fi. Se vede și astăzi prin ajutoarele pe care le oferă celor aflați în nevoie. Mi-aș dori să vină aici și să ridice un monument, ca lumea să știe unde s-a născut”, a povestit Ilie Tincu”, a mai rememorat fostul căpitan de navă.
Și Dumitru Ciornei își amintește cum arăta satul în anii copilăriei:
Casele erau făcute din chirpici, iar mai târziu unele au fost tencuite. Existau șapte-opt străzi dispuse perpendicular și două pompe care alimentau satul cu apă. Oamenii erau disciplinați, pentru că munceau din greu. Eu am făcut clasa I aici. Aveam școală, cămin cultural, se păstrau tradițiile, iar oamenii se respectau și se ajutau între ei.
După încetarea domiciliului obligatoriu, familia Becali a părăsit Bărăganul și s-a stabilit în zona de nord a Capitalei. Tase Becali a reluat comerțul cu animale, ocupație pe care o avusese și înainte de deportare, iar familia s-a stabilit în comuna Pipera, pe atunci o localitate aflată la marginea Bucureștiului, unde deținea terenuri și se ocupa în continuare de creșterea oilor.
După 1989, Gigi Becali a preluat și a extins afacerile familiei, iar momentul decisiv a venit odată cu explozia pieței imobiliare din nordul Bucureștiului. Terenurile agricole din Pipera, considerate până atunci periferice, au devenit extrem de valoroase pe măsură ce zona s-a dezvoltat. Tranzacțiile imobiliare realizate în anii 1990 și 2000 i-au adus averea care l-a transformat într-unul dintre cei mai bogați oameni din România. Ulterior, Becali a investit în fotbal, devenind patronul FCSB, și a intrat în politică.
Ai o informație? Scrie-ne pe [email protected]! Gazeta își protejează întotdeauna sursele.
