Articol de Roxana Fleşeru - Publicat miercuri, 29 iulie 2026, 21:08 / Actualizat miercuri, 29 iulie 2026 22:14
Francesca Schiavone (46 de ani), campioană la Roland Garros în 2010, o antrenează pe Lilli Tagger (18 ani, 45 WTA), care s-a impus săptămâna trecută în turneul WTA 250 de la Praga. Într-un interviu pentru flashscore.com, italianca a vorbit despre cum merge colaborarea cu tânăra austriacă.
Francesca Schiavone nu s-a putut despărți de tenis atunci când a pus punct carierei de jucătoare, una în care a jucat două finale la Roland Garros, impunându-se în 2010 și pierzând în 2011, a ajuns până pe locul patru în ierarhia mondială, câștigând alte șapte trofee WTA.
Admirată pentru reverul său cu o mână, italianca și-a dedicat anii de după retragere antrenoratului. „Am simțit că vreau să fac asta. Chiar înainte să mă retrag, simțeam că sunt pregătită să transmit mai departe experiența mea. Să construiesc o academie, să-i învăț pe copii cum să se conecteze cu tenisul și cum să se exprime prin intermediul lui”, a spus Schiavone într-un interviu pentru Flash Score.
Acum, are în grijă un diamant în devenire, pe austriaca Lilli Tagger, care săptămâna trecută s-a impus în turneul de la Praga, primul său trofeu WTA din carieră, învingându-le pe traseu pe Xinyu Gao (China), Mai Hontama (Japonia), Sara Bejlek (Cehia), Barbora Krejcikova (Cehia) și Daria Snigur (Ucraina).
Lilli Tagger s-a impus anul trecut în turneul junioarelor de la Roland Garros și, pe lângă Francesca Schiavone, mai este pregătită și de Lorenzo Frigerio. „Are o personalitate uriașă. Dacă ne gândim cât de tânără era când a decis să plece de acasă și să-și urmeze visul, a câștigat tot ceea ce are prin propriile forțe. Muncește foarte mult. Îi place să lucreze, ascultă și înțelege imaginea de ansamblu”, a spus Schiavone despre cea pe care o antrenează.
Francesca și Lilli s-au întâlnit întâmplător, după ce austriaca a decis să se mute în Italia pentru că își dorea o schimbare. „Îmi place mult mentalitatea italiană, felul în care se antrenează ei. Căutam un loc în Italia unde să mă pregătesc, am mers la o academie și ea era acolo”, a povestit austriaca.
Reverul cu o mână, element comun
O asemănare evidentă între cele două este că și austriaca are tot un rever cu o mână, însă Lilli lovea așa când a ajuns în Italia. „Am început tenisul lovind reverul cu două mâini, însă, ori de câte ori aveam o minge mai ușoară, automat voiam să lovesc cu o mână. Simțeam că e lovitura cea mai naturală. Așa că am schimbat când aveam 12 ani și am rămas așa de atunci încoace. Am decis că așa vreau să joc”, a povestit Lilli.
Fosta jucătoare este realistă și subliniază că mai sunt multe lucruri pe care Lilli trebuie să le îmbunătățească pentru ca reverul său cu o mână să fie și mai redutabil. „Desigur, trebuie să mai ajustăm detaliile. Trebuie să ajungă puțin mai devreme cu picioarele, să alterneze slice-ul, lovitura plată și topspinul. Există foarte multe opțiuni pe acea parte, așa că este complicat. Dar Lilli iubește această lovitură și are un simț extraordinar și mult talent pentru ea.”
Cel mai important este să continue să învețe, să rămână sănătoasă și să se dezvolte. Procesul este întotdeauna mai important decât rezultatele imediate – Francesca Schiavone
Schiavone își dorește pentru cea pe care o antrenează: „Să fie cu adevărat pregătită să concureze, să progreseze, să fie sănătoasă și să facă parte din procesul de dezvoltare, în loc să alerge doar după rezultate. Cel mai dificil și, în același timp, cel mai important lucru este ca Lilli să asimileze ceea ce învață și, mai ales, să-și dorească ea însăși acest lucru. Este foarte inteligentă. Odată ce înțelege ceva, merge până la capăt. Dar fiecare lucru are timpul lui – nu putem avea așteptări prea mari de la ea”.
Relația lor se bazează acum pe comunicare, dar nu a fost tot timpul așa, însă acum italianca spune: „O întreb mereu: «Tu ce crezi? Ce este mai bine pentru tine? Cum putem îmbunătăți acest aspect?». Este o muncă de echipă”.
Francesca Schiavone: „Nu mai am emoții, nu mai trebuie să alerg și să transpir pe teren”
Întrebată cum trăiește acum meciurile din postura de antrenoare, Schiavone a răspuns zâmbind: „Sunt liniștită! Nu mai am emoții, nu mai trebuie să alerg și să transpir pe teren, acum doar stau pe bancă și îi spun ce să facă. Am emoții doar atunci când Lilli nu face ceea ce este capabilă să facă sau când se abate de la drumul ei. Dacă lasă totul pe teren și joacă tenisul ei, faptul că pierde nu mai contează”. Schiavone a adăugat: „Este tânără, talentată. Dar trebuie să fim realiști”.
Schiavone a dezvăluit că Lilli Tagger se inspiră de la Jannik Sinner, mai ales că au același agent. „Se cunosc, sunt prieteni. Uneori se antrenează chiar împreună. Pentru ea este o oportunitate extraordinară și este foarte norocoasă că poate petrece timp cu el și poate vorbi cu el. Dar motivația principală vine din interiorul ei”.
În încheiere, Francesca Schiavone a vorbit și despre momentul bun al tenisului italian, extrem de bine reprezentat. „Când ai un lider mondial, el îi trage pe toți după el. Fiecare tânăr jucător începe brusc să se gândească: «De ce nu și eu?». În Italia avem o oportunitate extraordinară de a juca foarte multe turnee acasă, încă de la categoriile de juniori. Datorită competițiilor organizate în țară, nu trebuie să cheltuiești atât de mult pe deplasări, iar tinerii au șansa să urmeze drumul potrivit chiar dacă nu dispun de resurse financiare nelimitate”.
Ai o informație? Scrie-ne pe [email protected]! Gazeta își protejează întotdeauna sursele.
