VIDEO Cu lacrimi în ochi, Ricardo Grigore a găsit vinovații pentru decesul lui Constantin Covaciu: „Este șocant să se întâmple asta”

• Constantin Covaciu s-a stins vinerea trecută, în microbuzul groazei, după ce Dinamo 2 a fost implicată într-un grav accident rutier în cantonamentul din Argeș, când echipa se deplasa de la hotel spre baza de antrenament.

La priveghi, Ricardo Grigore nu a vrut să dea vina pe club, însă a acuzat firma de transport pentru starea vehiculului în care s-a produs tragedia.

Ricardo Grigore, de la priveghiul lui Constantin Covaciu: „Lipsă totală de responsabilitate”

„Cred că Dani vă poate spune mai multe despre ce s-a întâmplat. Dar este șocant că, în 2026, o firmă de transport își permite să pună la dispoziție un autobuz în condițiile în care nu cred că ar trece de o inspecție RAR, darămite să circule pe șosea și să transporte persoane.

Este greu de acceptat, mai ales în România, un stat european și civilizat. Să avem o mașină care transportă niște copii, viitori fotbaliști, antrenori, oameni care nu merg într-o excursie, ci merg să muncească, să devină cineva. Este o lipsă totală de responsabilitate. Măcar prin ceea ce s-a întâmplat acum să se ia măsuri. Nu este deloc în regulă.

Nu știu care a fost responsabilitatea clubului și nu pot să mă pronunț. Nu îmi place să arunc vina asupra cuiva care poate nu are nicio vină”, a spus Grigore.

Ricardo Grigore, despre relația cu Constantin Covaciu: „Toți eram atașați de el”

Grigore a mai vorbit despre relația pe care o avea cu Constantin Covaciu, dar și despre ce însemna Dinamo pentru fostul maseur:

„Vestea a fost destul de tristă, teribilă, pot să spun. Nea Gogu face parte din familia mea. Ne cunoaștem de mulți ani, suntem și un grad de rudenie, iar eu i-am botezat fata, pe Dani. Este o veste teribilă. Țineam foarte mult la el, și eu, și colegii mei.

+36 FOTO

Toți eram foarte atașați de el. Era o persoană extraordinară. Cum îi plăcea lui să spună, el era fotbalist, nu făcea parte din staff-ul medical. Îmi găsesc cu greu cuvintele. L-am iubit mult pe acest om. A pus, așa, o cărămidă la ascensiunea mea la Dinamo. A fost lângă mine când am început fotbalul profesionist, încă din primele zile.

Dinamo era totul pentru el, pot să spun asta și eu, și colegii mei. Era vorba să plece, primea tot felul de oferte de la echipe de lângă București, dar niciodată nu se punea problema să plece. A rămas la Dinamo și în cele mai grele condiții. El era ultimul când venea vorba de bani, niciodată nu deranja pe nimeni. Era un personaj extraordinar, am numai cuvinte de laudă la adresa lui”.

În ziua de azi, rar găsești un om cu un suflet atât de bun. Cel mai fericit era când vedea echipa câștigând și când era alături de prima echipă, în mijlocul fotbaliștilor, în spiritul acela de vestiar. Îi plăcea să intre cu noi la antrenament, la „5 cu 2”, când îi permitea timpul. A fost un fotbalist imens, din spusele tuturor colegilor săi de generație. Noi nu am apucat să îl vedem. Am auzit numai cuvinte de laudă despre el, iar talentul lui nativ se vedea chiar și la vârsta înaintată pe care o avea.

Îi plăcea să ne spună că el, înainte de toate, este fotbalist. A fost un mare fotbalist, nu doar un om din staff. Suntem cu toții șocați, nu ne așteptam la o asemenea întâmplare. Nu m-aș duce atât de departe încât să spun că Dinamo este un club blestemat. Dacă analizăm istoria clubului și ultimii ani, ar putea multă lume să spună asta, dar nu știu... Când îți este scris acolo sus că atât a fost să stai pe pământ, nu mai ai ce să faci.

A plecat de lângă noi în glorie, cum îi plăcea lui, vorbind toată lumea despre el. Lucrurile acestea au fost șocante și pentru mine, și pentru noi, pentru că nu știu multe detalii.

- Ricardo Grigore, despre Constantin Covaciu