)
Articol de Alin Buzărin - Publicat marti, 20 octombrie 2026 17:57 / Actualizat marti, 20 octombrie 2026 17:58
Fundașul naționalei e certat întruna, dar Tottenham și Fiorentina, mereu codașe în clasament, n-au și ele o vină?
Nu-ți trebuia, duminică după-amiaza, mai mult de o privire către ecranul televizorului ca să-ți dai seama că acolo, la Firenze, se confruntă o echipă lucrată, Como (care a și învins cu 3-1), migălită de câțiva ani încoace de Cesc Fabregas și alta, cea gazdă, practic o strânsură îmbrăcată în legendarele tricouri violet ale Fiorentinei.
Component al unei defensive zăpăcite
Acestei strânsuri trebuia să-i dea consistență prestația lui Radu Drăgușin. Românul avea rolul de a coordona o defensivă de-a dreptul zăpăcită, abulică, încadrată de doi fundași laterali (în cele din urmă înlocuiți), Jimenez și Viery, care nu că n-aveau ce să caute în campionatul italian acum trei decenii, dar n-au nici acum de ce să fie acolo. Într-o echipă slabă, Drăgușin a fost și el mai degrabă slab decât mediocru.
Nota de 5,8 o atestă, iar presa peninsulară îl ceartă, transformându-l într-un client al reproșurilor.
Cum să fii bun între cei slabi?
Fiorentina e pe locul 18, antepenultimul, cu doar 4 puncte în 7 etape și cu cele mai multe goluri primite din întreg campionatul, 17. Așadar, fundașul Radu Drăgușin e componentul celei mai slabe defensive din Serie A! Poate fi el bun în acest context, al unei echipe care primește în medie între două și trei goluri pe meci? Nu prea are cum.
Cel mai bine cotat fotbalist român al momentului se topește sub ochii noștri, iar eliminarea sa de la Varșovia, că acceptăm sau nu acel fault asupra lui Lewandovski, urmat de eliminarea lui Radu, oglindește forma sa slabă, dar izvorăște și din muntele de submediocritate generalizată de la echipa sa de club.
Tottenham, vai și-amar!
Iar slăbiciunea evidentă a Fiorentinei vine după slăbiciunea cu totul surprinzătoare de la Tottenham, echipa sa din ultimii doi ani și jumătate, înainte ca Radu să fie împrumutat în Toscana. Chiar dacă stoperul naționalei României a traversat o lungă perioadă de indisponibilitate, Tottenham a fost ridicolă și cu el, și fără el.
Continuă să fie la fel de modestă și după plecarea sa, semn că nu neapărat Radu era mărul stricat. Spurs au câștigat abia în etapa a șaptea primul lor meci în campionat și au reușit să iasă cât de cât din zona retrogradării. În precedentele două campionate, cu Drăgușin în lot, londonezii au terminat de fiecare dată pe locul 17, primul care scapă de alunecarea în Championship, eșalonul al doilea.
Când înfrângerea îți intră în oase...
Oricât ai fi tu de bun, individual, un asemenea peisaj competițional te afectează. Trăiești mereu sub spectrul eșecului, moralul echipei e îngrozitor, fanii te privesc cu neîncredere, înfrângerea îți intră practic în oase.
Te consumi, te prăbușești moral, toată lumea te ceartă, îți trebuie un psihic de fier ca să străbați acest coșmar etern al tabelei de marcaj, al clasamentului.
Nu doar banii te ridică!
Dacă și la echipa națională mai pierzi patru meciuri la rând, iei cartonaș roșu, nu-ți iese nimic nici aici, totul devine foarte complicat. Sigur că Drăgușin s-a dus în Italia pe un salariu de-a dreptul îmbietor, peste 5 milioane de euro pe an, dar în fotbalul mare starea de bine nu ți-o dă numai cardul bancar.
Măcar în aceeași măsură ca și banii contează și binele pe care ți-l transmit rezultatele și aprecierile celor din jur. Fără acestea e foarte greu!
