Articol de Cezar Titor, Andrei Furnigă (video) - Publicat luni, 13 iulie 2026, 00:09 / Actualizat luni, 13 iulie 2026 00:10
GSP a vizitat una dintre cele mai controversate arene din istoria fotbalului românesc. Stadionul din Scornicești, construit în perioada comunistă pentru echipa susținută de Nicolae Ceaușescu, a rămas în picioare și la aproape 40 de ani de la căderea regimului.
Astăzi, printre tribunele îmbătrânite și gazonul care seamănă mai degrabă cu o pășune, arena încă păstrează urmele unui proiect în care fotbalul și politica mergeau mână în mână.
FOTO. Cum arată astăzi stadionul din Scornicești
Stadionul este într-o stare avansată de degradare, însă nu este abandonat, iar autoritățile locale așteaptă sprijinul CNI (Companiei Naționale de Investiții) pentru o eventuală modernizare a stadionului.
Suprafața de joc se prezintă într-o stare extrem de proastă, semănând mai degrabă cu un islaz decât cu un teren de fotbal. În schimb, interiorul stadionului, deși afectat de trecerea timpului, este surprinzător de bine întreținut: nu există gunoaie aruncate în zona vestiarelor sau pe marginea terenului, așa cum se întâmplă la multe alte arene abandonate construite în aceeași perioadă.
Stadionul din Scornicești este una dintre cele mai impresionante moșteniri sportive ale regimului comunist. Ridicat în orașul natal al lui Nicolae Ceaușescu, făcea parte din planul prin care localitatea urma să devină un adevărat „oraș-model” al „Epocii de Aur”.
Arena actuală a fost inaugurată în 1987, pe locul unui stadion construit în 1975, și dispunea de aproximativ 25.000 de locuri. Pentru acea perioadă era o investiție spectaculoasă: avea toate locurile pe scaune din plastic, o parte existente și astăzi, instalație modernă de drenaj, saună, bazin de înot, unde regăsim astăzi o bară de SEAT în apa adunată de la ploaie, și spații de cantonament, fiind considerată una dintre cele mai moderne arene din România.
22 de milioanede dolari a fost costul estimat al arenei, la vremea respectivă.
Baza celei mai corupte echipe din istoria fotbalului românesc
În jurul stadionului s-au născut și numeroase legende. Una dintre cele mai cunoscute susține că principalul artizan al proiectului ar fi fost unul dintre cumnații lui Nicolae Ceaușescu, cel care l-ar fi convins pe liderul comunist să finanțeze investiția.
Cert este că arena a devenit simbolul privilegiilor de care se bucura Scorniceștiul, iar ascensiunea rapidă a celor de la FC Olt în prima divizie a fost asociată, de-a lungul timpului, cu influența politică a regimului.
1981-1982a fost cel mai de succes sezon al celor de la FC Olt în Liga 1, terminând pe locul 4, după Dinamo, Universitatea Craiova și Corvinul Hunedoara.
Echipa a rămas asociată până astăzi cu numeroase acuzații de favorizare și meciuri aranjate, cel mai celebru episod fiind victoria cu 18-0 împotriva formației Electrodul Slatina, rezultat necesar pentru promovare. După căderea regimului comunist, clubul și-a pierdut protecția politică, a fost retrogradat administrativ și nu a mai revenit niciodată în elita fotbalului românesc.
După Revoluția din 1989, atât clubul, cât și stadionul au intrat într-un declin accentuat. Capacitatea a fost redusă la aproximativ 13.500 de locuri, iar o parte dintre spațiile de sub tribune au fost transformate în locuințe sociale. La intrarea în arenă, puține lucruri oferă indicii că aici s-ar fi disputat evenimente sportive. Balcoane din termopan, haine întinse pe sârmă, frigidere scoase pe balcoane sau dulapuri din lemn masiv te întâmpină deasupra unui semn ruginit și bătut de timp cu „Stadionul Viitorul”.
Accesul în stadion este îngreunat de o haită de câini care și-a făcut culcuș în jurul arenei. Patrupedele își păzesc teritoriul, latră și aleargă după curioșii care se apropie. În incinta stadionului funcționează astăzi două mici afaceri: o tipografie și o croitorie.
FOTO. Orașul artificial din Olt. Cum arată Scorniceștiul astăzi
Dincolo de stadion, adevărata moștenire a lui Nicolae Ceaușescu se vede pe străzile Scorniceștiului. Fostul dictator a trăit aici până la vârsta de 11 ani, când a plecat la București să devină cizmar. Până în anii '70, localitatea era un sat obișnuit din județul Olt. După ce liderul comunist a ajuns la putere, a fost transformată aproape peste noapte în oraș: au apărut bulevarde largi, cartiere întregi de blocuri, licee, o sală de sport, fabrici și uzine, toate construite pentru a demonstra că locul natal al acestuia putea deveni o „vitrină” a socialismului.
La aproape patru decenii de la Revoluție, Scorniceștiul pare suspendat între două lumi. Blocurile ridicate în comunism, cu acoperișurile lor din țiglă și balcoanele din lemn domină încă centrul orașului. La parter funcționează câteva magazine, farmacii, second-hand-uri, un supermarket sau două și câteva benzinării. În rest, străzile lăturalnice au un caracter relativ rural.
11.766de locuitori avea Scorniceștiul, conform ultimului recensământ din 2021.
La capătul acestor blocuri, într-o curbă, aproape de ieșirea din localitate, se află casa în care s-a născut Nicolae Ceaușescu. Gospodăria, ridicată la sfârșitul secolului al XIX-lea, este administrată de familie și poate fi vizitată doar ocazional, neavând un program permanent. În ultimii ani a fost închisă perioade lungi, inclusiv la vizita Gazetei, din cauza degradărilor provocate de infiltrații și a lipsei fondurilor pentru întreținere.
Lângă casă se află un corcoduș și un conifer bătrân. În fața casei, bustul din ipsos al fostului dictator este vizibil ciobit și crăpat, iar în incintă mai flutură un steag al defunctei Republici Socialiste România. Pe gard a fost prins un panou montat de membri ai Partidului Socialist Român, cu un citat atribuit lui Petre Țuțea, în care filosoful îl elogiază pe Nicolae Ceaușescu drept „tatăl națiunii” și îi atribuie modernizarea României.
Panoul a fost amplasat în ianuarie 2020, cu ocazia comemorării zilei de naștere a fostului lider comunist, și poate fi văzut chiar și atunci când gospodăria este închisă.
Ai o informație? Scrie-ne pe [email protected]! Gazeta își protejează întotdeauna sursele.
