Articol de Justin Gafiuc - Publicat miercuri, 29 iulie 2026, 00:13 / Actualizat miercuri, 29 iulie 2026 01:24
Gazeta a accesat la Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) cele două volume din fondul de rețea R303384, avându-l titular pe Dan Șucu, patronul de la Rapid și Genoa. Instituția a oferit un scurt rezumat în 2015, dar GSP prezintă acum în DOUĂ EPISOADE toată povestea de informator a lui „Mircea Crișan”, cuprinsă în 62 de file (iunie 1984 – noiembrie 1989), pe când era ghid ONT. El NU a fost declarat colaborator, în sensul legii. N-a dorit să comenteze tema! A rămas agent și după Revoluție?
16 august 1984. România era sufocată de regimul comunist al dictatorului Nicolae Ceaușescu.
Țara trecea printr-o perioadă de austeritate severă, alimentele de bază - raționalizate, întreruperile de curent erau frecvente, benzina - distribuită în cantități limitate, televiziunea transmitea doar câteva ore pe zi, cu precădere programe dedicate „conducătorului iubit”. Populația trăia sub imperiul fricii, cu puține supape de satisfacție.
La București, Șucu Dan Viorel, 21 ani, un student anul III la Facultatea Tehnologia Construcțiilor de Mașini (TCM) din cadrul Politehnicii, era invitat discret într-un sediu al Securității. Aici, de bunăvoie și nesilit de nicio împrejurare specială, redacta și semna Angajamentul de colaborare cu temutul serviciu secret comunist.
Își asuma numele conspirativ „Mircea Crișan”, potrivit dosarului personal de rețea R 303384 (2 volume), existent în arhiva Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS). Și livra ulterior minimum 58 de note informative, numai în perioada iunie 1986 - decembrie 1987!
Cum a devenit Dan Șucu agentul Securității cu numele conspirativ „Mircea Crișan”
Ce a scris în Angajamentul semnat cu serviciile secrete comuniste
Motivele și scopul recrutării, precum și profilul pe care i l-a făcut Securitatea înainte de a-l aborda pentru atragerea la colaborare
Ce atitudine a avut Șucu: „A acceptat fără rezerve”
Pe cine trebuia să toarne informatorul „Mircea Crișan”
Ce traseu a avut ofițerul care l-a recrutat
Cum îl caracterizau sursele Securității înainte și după recrutarea din august1984
La ce verificări a apelat Securitatea în dreptul informatorului „Mircea Crișan” și cum a fost prins în „ofsaid” la Poiana Brașov
Ce sume pretindea delegaților străini care conduceau grupurile de turiști externi
Dan Șucu, informatorul „Mircea Crișan”: recrutat pentru turiști sau ziariști străini, reprezentanți firme, colegi ONT
Actualul patron pe axa Rapid-Genoa activa în acel moment ca ghid al Oficiului Național de Turism (ONT), entitatea care gestiona vizitele în regim organizat ale turiștilor străini veniți în România.
Iar recrutarea lui viza obținerea de informații operative din întreg anturajul în care se învârtea în acea calitate: vizitatori străini, reprezentanți ai unor firme turistice, ziariști invitați prin Ministerul Turismului, colegi la ONT sau orice alte persoane care puteau prezenta interes pentru Securitate.
Cele două volume de la CNSAS, studiate de GSP, totalizează 62 de file și cuprind perioada iunie 1984 – noiembrie 1989. Între coperți se regăsește o colecție de note informative, rapoarte, corespondențe, analize și fișe personale, care creionează profilul informatorului „Mircea Crișan” din perspectiva serviciilor secrete comuniste.
Recrutat pe 16 august 1984: „Mă angajez să nu divulg nimănui legătura cu organele de Securitate”
Înainte de detaliile unui parcurs alambicat realizat de Dan Șucu prin subteranele societății românești ante-revoluționare, să pornim de la textul „Angajamentului” cu Securitatea semnat de boss-ul de azi din Giulești.
Așadar:
„Subsemnatul Șucu Dan, fiul lui Bucur și Maria, născut la 25.04.1963 în București, (...) ghid colaborator extern la ONT Carpați, conștient de faptul că apărarea patriei constituie o îndatorire patriotică pentru fiecare cetățean, mă angajez să sprijin organele de securitate prin informarea lor cu toate datele și informațiile pe care le voi constata în timpul însoțirii grupurilor de turiști străini sau al discuțiilor pe care le voi purta cu aceștia ori aflate de la alte persoane”.
Și mai departe: „Mă angajez ca în cadrul acestei activități să fiu sincer și corect, să respect toate indicațiile ce mi se vor da, să depun interes pentru îndeplinirea sarcinilor ce le voi primi și de asemeni să nu divulg nimănui această legătură a mea cu organele de securitate.
Informațiile le voi prezenta în scris, sub formă de note informative și le voi semna cu pseudonimul «Mircea Crișan»”.
CNSAS, 2015: „Nu i se poate atribui calitatea de colaborator al Securităţii, în sensul legii”. Trei opinii contrare!
Relația dintre Dan Șucu și Securitate e un subiect apărut secvențial în spațiul public din 2015.
Atunci, în urma unei cereri formulate de cotidianul „Evenimentul zilei”, Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) emitea o adeverință în care concluziona că Dan Viorel Șucu, în acel moment vicepreședinte al Asociației Marilor Rețele Comerciale din România și membru-fondator al Asociației Clubul Sportiv – Tenis Club Herăstrău, NU a colaborat cu Securitatea, în sensul legii.
Etala însă o selecție de pasaje din informările oferite de sursa „Mircea Crișan”. Și indica de ce nu întrunește condițiile legale cumulate de colaborator, alături de trei opinii separate din Consiliu, care apreciau în sens opus. Cei trei erau Florin Abraham, Florian Bichir și Corneliu Turianu.
NOTĂ. Pentru ca o persoană să fie declarată colaborator al Securității ÎN SENSUL LEGII trebuie să fie îndeplinite două condiții cumulativ:
să existe un dosar de rețea sau note informative care să arate calitatea ADMINISTRATIVĂ de informator/colaborator/agent
notele respective să conțină informații care să fi atins aspecte legate de încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale celui vizat și să existe consecințe de natură politică în sensul în care Securitatea, pe baza respectivelor informații, să fi întreprins acțiuni împotriva celor care fac obiectul notelor
Niciun document despre abandonarea de către Securitate înainte de Revoluție: a continuat ca agent după 1989?
Gazeta a consultat însă în integralitate dosarele lui Dan Șucu și vă prezintă întreaga epopee de agent a patronului de la Rapid și Genoa.
Cu o observație importantă: șirul documentelor se încheie pe 6 noiembrie 1989, cu circa o lună și jumătate înainte de căderea lui Ceaușescu.
Nu există niciun fel de acte care să indice abandonarea de către Securitate a lui Șucu anterior Revoluției. Prin urmare, e fezabil scenariul ca actualul om de afaceri să fi continuat „parteneriatul” cu serviciile secrete și după 1990, măcar pentru o perioadă, potențial preluat de SRI ca agent activ la momentul schimbării de regim.
Studentul Șucu, verificat prin multiple surse: „A făcut transferuri munte-mare, mare-munte cu grupele din Anglia cu sejur la Mamaia și Brașov”
Așadar, să aflăm povestea completă!
Securitatea a pus ochii pe Dan Șucu în vara lui 1984, când, propunându-și să-l recruteze spre a-l introduce în rețea, a demarat o serie de verificări în jurul studentului cu activitate intensă de ghid ONT. Astfel, a activat câteva surse pentru a obține date despre tânărul de la Politehnică.
Bunăoară, pe 2 iunie 1984, sursa „Tănase” raporta: ”Șucu Dan este ghid interpret colaborator extern al ONT Carpați București, atestat la limba engleză din anul 1983. Imediat după atestare s-a prezentat la ONT pentru a fi luat în evidență și a lucra”.
Adăuga: „A lucrat la început cu turiști individuali, efectuând foarte multe transferuri de la și la aeroportul Otopeni. Apoi, a lucrat cu un grup de la «Ambasadorii prieteniei» patru zile în București (...).
În continuare, a făcut transferuri munte-mare, mare-munte cu grupele care aveau sejur la Mamaia și Brașov din Anglia. Și a mai lucrat cu un grup de americani «CONECTION», grupul fiind format din 79 pax (...). Nu am primit reclamații din partea turiștilor sau al relațiilor în privința muncii sale”.
Este student la TCM în anul II. Din discuțiile cu el mi-a comunicat că este printre studenții fruntași, are perspectiva de a deveni membru de partid. Este politicos, muncitor și are o comportare bună
sursa „Tănase”, 02.06.1984, dosar R 303384, pg. 8, CNSAS
„A fost cerut expres de delegata grupului, Alice Steak, printr-o telegramă expediată de la Moscova”
Securitatea apela și la alte surse. Iată câteva noi repere colectate în perioada studierii lui Dan Șucu:
- „Am lucrat cu un grup de turiști arabi, împreună cu el. Am avut ca sarcină să-l ajut în problemele elementare privind îndatoririle ce-i revin unui ghid, el fiind atunci începător. (...) Era preocupat să-și procure un stoc mai mare de țigări bune, dar nu mai știu dacă era fumător” (sursa „Vasile Ionescu”, 17.07.1984)
- „Ghidul Șucu a fost cerut expres de delegata grupului, Alice Steak (n.r. grupul «Ambasadorii Prieteniei», americani), printr-o telegramă expediată de la Moscova. Alice Steak nu mai călătorise până la data de 24 iunie în România sau în altă țară în afara granițelor SUA. Deci, a fost o solicitare bazată pe simpatie, nu din motive profesionale. (...) Este foarte conștiincios și îndatoritor. Este timid, dar fără exagerare” (sursa „Raluca”, 26.07.1984)
Nu am auzit să fi avut relații mai intime cu turiștii americani, ex. – prietenii, schimburi corespondență, cadouri etc
sursa „Cioculescu”, 28.07.1984
Sursa „Sorina”: „E inert, lipsit de nerv și spontaneitate, dar insistent prin prezență”
Iar una dintre caracterizările cele mai tăioase venea de la sursa „Sorina”, pe 09.08.1984:
- „La examenul de atestare pentru limba engleză a obținut următoarele note: cunoștințe social-politice 7, patrimoniu turistic 8, tehnică turistică 9, engleză 7. (...) Este dornic să lucreze, vine des pe la ONT, dar e inert, lipsit de nerv și spontaneitate, dar insistent prin prezență”.
- „Poate deveni un bun specialist (...), dar nu ghid de elită, pentru că este timid, greoi în gândire și ușor bâlbâit în vorbe și fapte. Poate fi inclus în categoria «mediocru necesar». (...) Limba engleză nu o stăpânește prea bine, ceea ce constituie pentru el un motiv de inhibiție”.
- „Poate deveni util, dar imobilismul ce-l caracterizează îl va împiedica să stabilească cu repeziciune niște priorități într-o situație de excepție”
Recrutat de lt. maj. Andrei Andronic. E fostul șef SRI Iași din anii '90?
Cu 6 zile înainte de nota livrată de „Sorina”, pe 3 august 1984, Dan Șucu fusese deja căutat de un ofițer de Securitate, lt. maj. Andrei Andronic, cel care, peste scurt timp, avea să și concretizeze recrutarea în mod oficial.
IMPORTANTLa începutul anilor 2000, în spațiul public a apărut un document intitulat „Armagedon 7”, cu autori necunoscuți. Raportul susținea că, după Revoluție, în SRI, SIE și alte instituții ar fi rămas numeroși foști ofițeri de Securitate. Într-o listă de peste 1.600 nume figura inclusiv un oarecare Andrei Andronic, cu descrierea: „Fost ofițer Securitate. Preluat în SRI, a fost înaintat la gradul de colonel și avansat în funcția de șef al secției SRI Iași”. Posibil să fie exact cel care l-a recrutat pe Dan Șucu, dar nu există date certe că e vorba despre una și aceeași persoană care conducea ramura serviciului de informații de la Iași în anii ‘90.
Rezulta, deocamdată, un „Raport privind contactarea numitului Dan Șucu”, cu câteva observații în urma unei discuții între patru ochi. Printre altele:
- „A afirmat că în perioada de când lucrează ca ghid colaborator extern la ONT Carpați București a însoțit mai multe grupe de turiști străini, îndeosebi din SUA, Canada, Anglia și Israel”
- „A relatat că a constatat anumite aspecte mai aparte, cum ar fi: relațiile unor turiști cu cetățeni români, dispariția unora dintre ei pentru câtva timp din grup, diferite întrebări puse pentru a afla anumite date în legătură cu viața social-politică din țara noastră, aspecte pe care le-a consemnat în rapoartele de activitate pe care le-a întocmit la sfârșitul acțiunilor”.
- „I-am explicat că aspectele de acest gen (...) prezintă interes pentru organele de stat și că îi revine îndatorirea patriotică și de serviciu de a ne informa pe viitor cu astfel de probleme. A afirmat că este conștient de aceste îndatoriri și se va preocupa pentru a și le îndeplini cât mai bine”.
„S-a angrenat deja în rezolvarea unor sarcini și furnizare de informații scrise cu conținut operativ”
Pe 14.08.1984 se redacta deja un „Raport cu propunere de recrutare în calitate de informator a numitului ȘUCU DAN VIOREL”.
Documentul e împărțit pe câteva rubrici de la „Necesitatea și scopul recrutării” până la „Calități și posibilități informative”. Iată câteva pasaje:
- „În scopul încadrării informative a grupurilor de turiști străini care ne vizitează țara prin ONT Carpați București, a delegaților și reprezentanților de firme turistice și a ziariștilor invitați de Ministerul Turismului, pentru depistarea în rândul acestora a cadrelor și agenților de spionaj, precum și pentru identificarea persoanelor suspecte din rândul cetățenilor români care întrețin relații neoficiale cu aceștia, a fost luat în studiu și verificări în vederea atragerii la colaborare numitul Șucu Dan Viorel, ghid colaborator extern la ONT Carpați București”
- „Susnumitul a manifestat receptivitate față de indicațiile care i s-au dat, reținând și semnalând aspecte de interes operativ cu privire la activitatea, preocupările și legăturile unor turiști străini pe care i-a însoțit, dovedind că are spirit de observație și putere de analiză”.
- „Dispune de posibilități bune de informare pe lângă cetățenii americani Hopkins Michael de la Fundația «Ambasadorii Prieteniei» și Athenian John de la firma «Connections Unlimited», ambii aflați în atenția biroului nostru”
- „Garanția că va accepta colaborarea cu organele de securitate este dată și de faptul că s-a angrenat deja în rezolvarea unor sarcini și furnizare de informații scrise cu conținut operativ”
În eventualitatea că va refuza colaborarea, i se va lăsa impresia că am urmărit o aprofundare și completare a datelor furnizate de el anterior și, totodată, o prelucrare contrainformativă a sa
pasaj din „Raport cu propunere de recrutare”, dosar R 303384, pag. 1, CNSAS
Cum a decurs recrutarea: „A acceptat fără rezerve”
În fine, după alte 48 de ore, pe 16 august 1984, Securitatea își îndeplinește planul.
Iar raportul despre „cum a decurs recrutarea numitului Șucu Dan Viorel în calitate de informator” e semnat de trei persoane: lt. maj. Andrei Andronic (ofițer principal I), col. Fulop Atila (șef colectiv) și lt. col. Iliescu Gheorghe (șef serviciu).
Spicuiri relevante din document:
- „Recrutarea a avut loc la sediul organelor noastre, unde candidatul a fost invitat sub pretextul aprofundării unora dintre aspectele semnalate de el anterior cu privire la activitatea și comportarea unor străini pe care i-a însoțit, precum și pentru discutarea unor probleme pe care le ridică activitatea lui de ghid”
„Candidatul a afirmat că este conștient de îndatoririle ce-i revin în calitate de ghid interpret pe lângă grupuri de turiști străini, îndatoriri pe care le consideră ca fiind de ordin patriotic și că se va preocupa de îndeplinirea acestora în cele mai bune condițiuni”
- „I s-a făcut propunerea de a colabora în mod organizat și secret cu organele de securitate, lucru pe care l-a acceptat fără rezerve, angajându-se în scris să respecte toate indicațiile ce i se vor da și să păstreze conspirativitatea legăturii”
Notă de Relații despre 13 indivizi din preajma sa: 10 colegi și 3 americani
La pachet cu Angajamentul pe care Șucu îl semna cu Securitatea venea și o „Notă de relații”, pe care a întocmit-o tot proaspătul informator „Mircea Crișan”.
E vorba despre o listă cu 13 persoane din cercul său de cunoștințe, trecute pe radar spre a fi eventual scanate în rapoartele sale viitoare. Se regăseau 10 colegi din grupul ghizilor, plus încă 3 cetățeni americani, pe care „i-am însoțit și-i cunosc mai bine”.
Între ei – John Athenian, director al firmei „Conections Unlimited”, și Michael Hopkins de la „Ambasadorii Prieteniei”. În dreptul ambilor, apar indicii că erau deja în plasa Securității: primul cu Dosar de Urmărire Informativă (DUI), celălalt – cu statut de Supraveghere Informativă (SI)!
Iar pe lista colegilor din ONT indicați:
- coordonatori ghizi: Angela Tănăsoiu, Zoe Pavel
- ghizi relația SUA: Ionică Poșircă, Anca Florescu, Margareta Zelenak
- ghid relația Iugoslavia: Anica Prejmereanu
- ghizi: Ana Maria Ivan, Mariana Burghava, Mihai Bărbulescu, Dan Burcă.
Despre ultimii doi avea să și prezinte ulterior note informative sub pseudonimul „Mircea Crișan”.
Mihai Bărbulescu este influențabil de oamenii cu puternică personalitate, iar grandomania sa afișată naiv era un veșnic prilej de tachinări. (...) Știu că era student la Petrol și Gaze și că ar fi fost exmatriculat. Din punct de vedere al securității statului nu poate face față cu succes tuturor solicitărilor complexe la care poate fi supus, în cazul în care atitudinea sa generală nu s-a schimbat
pasaj notă informativă „Mircea Crișan” despre ghid Mihai Bărbulescu, 08.02.1988
58 note informative în 19 luni: iunie 1986 - decembrie 1987
Odată intrat în malaxorul Securității, Dan Șucu începe să livreze cu fervoare materiale la foc automat despre o mulțime de persoane și situații din jurul său.
Iar aportul lui informativ e centralizat ciclic prin „Note de Analiză”. Prima datează din 28 decembrie 1986, când apar concluzii ale Securității despre munca informatorului „Mircea Crișan”.
Astfel, din 1 iunie 1986 („preluat în legătură de la lt. maj. Popovici Doru, pe bază de parolă”) până la momentul emiterii notei (circa 7 luni), „a furnizat un număr de 14 materiale informative cu ridicată valoare operativă despre delegații de firme turistice sau ziariștii sosiți pe spațiul SUA”.
În „Nota” din 10 decembrie 1987, adică la un an distanță, apar noi repere despre implicarea lui „Mircea Crișan”: „A furnizat un număr de 44 de materiale cu valoare operativă referitoare la delegații firmelor de turism partenere pe spațiul SUA, la ghizii interpreți colaboratori externi ai ONT și prestatorii de servicii din rețeaua de turism”.
Și mai departe - consecințe: „Aspectele menționate de sus numitul s-au verificat și pe alte linii de muncă, luându-se măsuri de lucrare activă a suspecților sau de semnalare operativă la organele de securitate competente”.
În procesul colaborării, informatorul «Mircea Crișan» a dovedit reale aptitudini pentru munca informativă, manifestând seriozitate și receptivitate pentru îndeplinirea sarcinilor. (...) Informatorul «Mircea Crișan» va fi educat și instruit cu probleme specifice muncii de contraspionaj pentru a-l angrena în inițierea și derularea unor combinații informative în scopul verificării elementelor aflate în atenția Serviciului 7
pasaj din Nota de Analiză informator „Mircea Crișan”, 28.12.1986
Verificări la sânge pentru „Mircea Crișan”: încadrare cu surse, corespondență interceptată, microfoane, telefoane ascultate
În paralel, Securitatea lucra și la un amplu sistem de verificare a lui „Mircea Crișan” în sensul testării corectitudinii și loialității față de „stăpânul” secret:
- încadrare informativă cu diferite surse din anturajul său;
- investigații la domiciliu;
- interceptarea corespondenței;
- instalarea de mijloace de ascultare audio (telefon sau microfoane).
„Pentru instalarea mijloacelor TO complexe se va iniția o combinație informativă pentru luarea mulajelor cheilor de la domiciliu”, era una dintre măsurile de monitorizare a lui Dan Șucu, prevăzută în „Nota de Analiză” din decembrie 1987.
Indicativul TO provine de la tehnică-operativă și viza montarea de aparatură specifică pentru captarea discuțiilor purtate în interiorul locuinței.
Prins în „ofsaid” de Securitate: „A dovedit lipsa discernământului necesar în relațiile cu cetățenii străini”
Iar pe parcursul verificărilor, „Mircea Crișan” a fost prins și în „ofsaid” pe durata unei deplasări în calitate de ghid ONT. Asta reiese din aceeași Notă de Analiză din 12 decembrie 1987, în care autorul ofițer, un căpitan cu semnătură indescifrabilă, puncta:
- „În activitatea desfășurată a dovedit și ușurință prin lipsa discernământului necesar în relațiile cu cetățenii străini, fiind avertizat (atenționat) în februarie 1988 pentru relații neoficiale (...) cu o turistă sosită în Poiana Brașov”.
- „Față de cele relatate, informatorul «Mircea Crișan» și-a recunoscut greșelile și a promis respectarea întru totul a legilor țării și a normelor privind relațiile cu cetățeni străini”.
„În raport de sinceritatea sa vom aprecia dacă se va comunica la facultate comportamentul avut”
Ulterior, pe 28 ianuarie 1988, o Notă-Raport descria incidentul extraprofesional, cu precizarea detaliului că, în perioada 19.12.1987 – 25.01.1988, „ghidul Dan Șucu a fost repartizat la Poiana Brașov, la hotelul «Ciucaș», la «Skientreprise»”.
Finalul notei conține și observații olografe din partea unui anume ofițer Olteanu, probabil cpt. Cornel Olteanu, identificat în documentele CNSAS pe tabelul securiștilor care au lucrat în „dosarul Șucu”.
Așadar: „Clarificați toate aceste aspecte cu Ș.D. Atrageți-i atenția că în raport de sinceritatea sa vom aprecia dacă se va comunica la facultate comportamentul avut. Să raporteze în scris. Veniți cu propuneri”. O amenințare voalată cu potențiale repercusiuni școlare dacă Șucu încerca să ascundă episodul sensibil detectat de Securitate!
Nu ascunde incidentul extraprofesional de la Poiana Brașov: „Organele de stat să analizeze, voi răspunde personal”
Nu va fi însă cazul, întrucât, într-o notă informativă din 9 februarie 1988, însuși „Mircea Crișan” recunoștea în integralitate incidentul de la Poiana Brașov (dosar R303384/vol. 2/pg. 12/CNSAS).
„Rog organele de stat să analizeze cele întâmplate, iar față de consecințe voi răspunde personal”, scria Șucu.
Sancțiunea va fi, finalmente, „atenționarea sus-numitului în scopul prevenirii sărvârșirii unor astfel de fapte care să-i afecteze activitatea profesională”.
Sursa „A. Grama”: „Derută în stilul de muncă, ce se concretizează în panică”
Dar cum apărea, în paralel, „Mircea Crișan” în catastifele Securității prin prisma informațiilor culese de la surse aflate în preajma lui?
Răspunsul vine de la o mulțime de note informative captate de la diverși colaboratori care se intersectau cu Șucu după ce acesta va fi fost deja recrutat de serviciul secret comunist.
Ofițerii care răspundeau de activitatea și aportul lui „Mircea Crișan” trebuiau să se asigure permanent că omul lor nu se abate de la calea trasată de Securitate.
De exemplu, sursa „A. Grama” indica pe 17.03.1986: „Din punct de vedere profesional nu este foarte bine pregătit datorită lipsei de experiență în ce privește lucrul cu grupuri mari de turiști. Acest lucru îi crează o oarecare derută în stilul de muncă, ce câteodată se concretizează în panică”.
Și completa: „Acceptă sfaturi din partea celor mai cu experiență, dar se pare că rămâne cu o oarecare ranchiună pe respectiva persoană pentru îndrăzneala de a-i da sfaturi”.
Nu este un tip plăcut celor din jur, dar este ceva de suprafață, puțina-i grandomanie fiind cauza
pasaj notă sursa „A. Grama”, dosar R303384, CNSAS
”Este de o comoditate teribilă. Pare să fie băiatul alintat în continuare de părinți”
Sursa „Felicia 2” era chiar mai abruptă în caracterizări. „Prin anul 1984-1985, a lucrat pe grupele de turiști americani veniți prin firmă maghiară. În urma unor discuții cu delegatul maghiar, a fost lăsat în Brașov, nu a mai însoțit grupul la Cluj. După acest grup a fost suspendat aproape un an”, afirma informatoarea într-o notă din 30.09.1987.
Adăuga: „Cunoaște destul de bine limba engleză, dacă lucrează în echipă îi place să facă opinie separată, adică să modifice puțin programul”.
Apoi, pe 26.09.1988, afirma: „Are o pregătire destul de bună în materie de turism, ar putea să fie foarte bună, dacă și-ar da osteneala, dar este de o comoditate teribilă. Pare să fie băiatul alintat în continuare de părinmți”.
Sursa ”Amalia”, abruptă: „Profesional este considerat mediocru”
Dar portretul cel mai strident se află în ultima notă informativă existentă la dosar. Îi aparține sursei „Amalia” și este datată 04.11.1989, cu numai o lună și jumătate înainte de Revoluție și de căderea regimului Ceaușescu.
„Șucu Dan – în vârstă de aproximativ 25 ani, de profesie inginer, lucrează nonstop cu aceste grupe (n.r. turiști americani), fiind favorizat de Angela Tănăsoiu (n.r. coordonatoarea ghizilor ONT), motivând față de colegi că are nevoie acută de bani, întrucât are de ținut soția în facultate, casă de mobilat, copil, recent cumpărându-și și un Oltcit”, scria „Amalia”.
Continua: „Știe dinainte ce grupuri urmează să sosească în țară, fiind înțeles în acest sens și cu delegații firmelor respective. Profesional este considerat mediocru, iar delegații îl apreciază ca fiind foarte interesat material”.
„Pretinde delegaților 200-300 de dolari. Și-a cumpărat televizor color, mașină, duce o viață confortabilă”
Veneau și amănuntele: „La sfârșitul fiecărui grup, pretinde delegaților partea lui, care se ridică la 200-300 de dolari, pentru a trece cu vederea activitățile ilicite pe care aceștia le desfășoară, cum ar fi – solicită turiștilor taxa de viză 28 dolari de persoană, viză inclusă în prețul excursiei”.
„Susnumitul a afirmat că din activitatea de ghid a reușit să cumpere televizor color, mașină și-și permite să ducă o viață confortabilă. De asemenea, a menționat că a terminat facultatea, fiindu-i frică să se prezinte la post, unde nu ar câștiga la fel de bine”, mai preciza „Amalia”.
Cu ocazia ultimului grup PUTNIK a afirmat că a fost nominalizat pe grup întrucât existau interese speciale
pasaj din notă sursa „Amalia”, dosar R303384, CNSAS
Șefii iau foc: „Nu duce la deconspirare acest stil de muncă cu rețeaua?”
Nota oferită de „Amalia”, cu remarca din final despre „interesele speciale” invocate neglijent de „Mircea Crișan”, a iscat reacția contondentă a unuia dintre șefii de pe „dosarul Șucu”.
Astfel, câteva însemnări cu pixul roșu pe marginea filei trădează la pachet un ton furios: „Ce părere aveți, tov. Olteanu? Mai ales că informațiile sunt foarte subțiri. Nu duce la deconspirare acest stil de muncă cu rețeaua? Să nu mai fie pus pe acțiuni decât cu aprobarea mea. Nu vreau să cred altceva!”.
Tov. Olteanu era unul dintre ofițerii care răspundeau de „Mircea Crișan”.
Surpriză: „A fost pasionat de handbal, activând un timp la Clubul Sportiv Steaua”. Elev la școala unde mama era profesoară
Și încă o informație necunoscută până acum despre Dan Șucu. Patronul Rapidului „a fost pasionat de handbal, activând un timp la Clubul Sportiv Steaua”.
Detaliul s-a strecurat într-o corespondență dintre Securitatea Municipiului București și UM 0625, indicativul Direcției a III-a, Contraspionaj. E fișa unei investigații la domiciliul lui „Mircea Crișan”, din 27 ianuarie 1989.
Locuia atunci într-un apartament prin zona Lacului Morii, în sectorul 6, după ce stătuse o perioadă în apropiere, „în spațiul socrilor”. Potrivit documentului, socrul său de la prima căsătorie, cu Camelia, pe nume Vicențiu Nițoi, era director la Întreprinderea de Construcţii, Reparaţii şi de Administrare Locativă (ICRAL), nr. 7, Giulești. Înainte de Revoluție, entitatea gestiona fondul locativ de stat și avea printre atribuții inclusiv repartizarea locuințelor, în colaborare cu autoritățile locale.
Iar părinții lui Dan Șucu: „Tatăl obiectivului a fost ofițer, în prezent este inginer, iar mama profesoară”. De altfel, puștiul Dan Șucu a învățat chiar unde preda mama sa, la Școala Generală nr. 27, în sectorul 2.
Dan Șucu refuză dialogul pe tema Securității: „Vă mulțumesc! La revedere!”
Cam aici se termina epopeea documentată din activitatea lui „Mircea Crișan”, peste care venea, aidoma tuturor românilor, prăbușirea lui Ceaușescu.
Dar cu o întrebare fără un răspuns ferm în acte: a mai continuat Dan Șucu activitatea de agent secret și după Revoluție, atâta vreme cât nu apare niciun indiciu de abandon înainte de 20-25 decembrie 1989?
Deocamdată, vom afla în episodul 2 din saga lui „Mircea Crișan” despre amplele note informative livrate Securității, în 23 de pagini spectaculoase.
O parte făcută deja publică de CNSAS în rezumatul din decembrie 2015, o alta care va apărea acum în premieră!
Totul fără niciun fel de comentarii din partea lui Dan Șucu. Invitat să-și exprime un punct de vedere, patronul Rapidului a refuzat orice dialog și a răspuns doar cu „Vă mulțumesc! La revedere!”. Și a închis telefonul.
PARCURSUL LUI DAN ȘUCU
Data nașterii: 25.04.1963
1969-1977: Școala generală nr. 27 București (mama era acolo profesoară)
1977-1981: Liceul „Dimitrie Cantemir”
1977: devine membru UTC
1982: intră la Facultatea TCM de la Politehnică
1983: începe activitatea de ghid ONT (atestat pe limba engleză)
16.08.1984: este recrutat de Securitate în calitate de informator
noiembrie 1989: furnizează încă note informative pentru Securitate, așa cum reiese din dosarul personal de la CNSAS
decembrie 1989/ianuarie 1990: posibil încă agent activ, nu există date că ar fi fost abandonat de Securitate înainte de căderea lui Ceaușescu
1993: demarează afacerea „Mobexpert”, pe care o controlează și azi, devenind unul dintre cei mai bogați oameni din România
mai 2022: preia 50% din acțiunile Rapidului
Ai o informație? Scrie-ne pe [email protected]! Gazeta își protejează întotdeauna sursele.
Fosta mare jucătoare de tenis, de nerecunoscut la evenimentul organizat la Moscova
