Incompetenţă!

În ciuda "Codului Galben de ninsoare şi viscol" anunţat de cîteva zile, străzile Bucureştiului s-au transformat în patinoar. Maşinile de deszăpezire au ieşit prea tîrziu.

Vineri, 11 decembrie 2009. Puţin soare şi temperaturi peste cele normale, de 8-10 grade Celsius. Primarul general, Sorin Oprescu, a vizitat cîteva baze de deszăpezire ale operatorilor din Bucureşti. Ca la orice inspecţie anunţată cu surle şi trîmbiţe, totul părea pregătit. Plugurile impunătoare stăteau aliniate, ca soldaţii la apel, iar maşinile de împrăştiat material antiderapant străluceau în lumina soarelui, gata de atac. Mai mult, operatorii s-au lăudat cu noi utilaje, special concepute pentru degajarea trotuarelor.

Degeaba! Nici parada utilajelor, nici programul de măsuri şi acţiuni pentru deszăpezire, stabilit de edilul Capitalei prin Dispoziţia Nr. 1.320 din 22.10.2009, nu au făcut nici măcar cît o ceapă degerată. După numai cîteva ore de ninsoare slabă, străzile s-au transformat în patinoare, intersecţiile s-au blocat, iar nervii şoferilor au atins, din nou, cote maxime, un drum de 15 minute transformîndu-se într-un coşmar de peste două ore.

Intervenţii tardive
Duminică, 13 decembrie, ANM (Administraţia Naţională de Meteorologie) a lansat o atenţionare de "Cod Galben de ninsoare şi viscol" pentru Bucureşti şi alte regiuni, cu începere de marţi, 15 decembrie, ora 12.00. Ziua "Z" a venit, dar zăpada nu a fost punctuală şi a început să cadă mai devreme, luîndu-i iar prin surprindere pe cei responsabili cu deszăpezirea. La ora 10.00, Bucureştiul era deja paralizat. Pe Podul Grant, de pildă, nu se aruncase nici un gram de material antiderapant şi maşinile nu puteau să urce rampele de acces.

Şoferii se dădeau jos pentru a se ajuta între ei, dar degeaba. Gheaţa lucie le făcea în ciudă şi, după ce urneau din loc un autoturism, se trezeau că trei metri mai sus derapa iarăşi şi o lua înapoi, la vale. Jenant! Iar "fenomene" similare au avut loc în mai multe puncte, precum Pasajul Lujerului, Podul Constanţa, Pasajul Băneasa, etc., ceea ce demonstrează că primarul general, primarii de sector şi firmele responsabile tot nu au înţeles că "iarna nu e ca vara".

Explicaţii peste explicaţii
Sorin Oprescu a anunţat că 250 de utilaje de deszăpezire au fost scoase pe străzile Bucureştiului, dar că "numărul de maşini din trafic depăşeşte puterea noastră de a arunca material antiderapant (...) Maşinile noastre de deszăpezire sînt prinse în trafic şi stau la coadă". Normal, am putea spune. Se ştie că, atunci cînd plouă sau ninge, mulţi preferă maşina personală pentru a-şi spori confortul şi a nu tremura prin staţiile de autobuz. Iar problema traficului e secundară.

Dacă utilajele interveneau la timp, conform "Urgenţei 1" din planul lui Oprescu unde, la punctul unu, scrie că "se va acţiona imediat de la declanşarea fenomenelor meteorologice specifice", nu se mai acoperea tot Bucureştiul de gheaţă. Pe de altă parte, şi prefectul Capitalei a dat o explicaţie de "100 de puncte" pentru apariţia greoaie a maşinilor de deszăpezire pe străzi. Mihai Atănăsoaei a declarat că intervenţia a fost întîrziată de faptul că utilajele erau staţionate în afara Bucureştiului. "Codul Galben" a fost însă anunţat de două zile!

Şoferii au vina lor
Pregătirea maşinii de iarnă este luată de mulţi în rîs. Iar montarea pneurilor de iarnă, un subiect tabu. La primii fulgi de nea şi primele temperaturi negative, aceste "neglijenţe" îşi spun însă cuvîntul. De exemplu, funcţionarea defectuoasă a instalaţiei de degivrare a geamurilor duce la probleme grave de vizibilitate, mulţi ajungînd să recurgă la tradiţionala "electro-cîrpă" pentru a vedea ceva şi să-şi ia ochii de la drum. Iar lipsa cauciucurilor se traduce prin pierderea mult mai uşoară a aderenţei şi, implicit, la pierderea controlului autoturismului.

Dar vina şoferilor nu se opreşte la aceste aspecte de ordin tehnic! Indisciplina la volan este pentru mulţi un numitor comun. Iar cînd la acesta se adaugă zăpada şi gheaţa, siguranţa în trafic scade ameninţător. În condiţii de drum alunecos, se recomandă adaptarea unei viteze de deplasare reduse, păstrarea unei distanţe mai mari faţă de ceilalţi participanţi la trafic, folosirea frînei de motor şi evitarea bruscării comenzilor maşinii. Neblocarea intersecţiilor, nedepăşirea pe linia de tramvai, evitarea manevrelor bruşte de forţare a intrării într-o coloană, precum şi alte acţiuni de acest tip sînt considerate de bun-simţ.