Arestat la Revoluţie. Masor. Cântăreţ » Timişorenii și-au pierdut omul care-i făcea să zâmbească: cel mai vechi angajat, "Puiu" Preda, dispărut la 61 de ani

"Astfel de personaje, care pun mult suflet, sunt pe cale de dispariție din fotbalul românesc", remarcă Levente Balint, ofițerul de presă al lui ACS Poli.

Cel poreclit "Puiu" s-a stins luna trecută, bolnav de diabet. Avea 61 de ani. Jumătate de viaţă o petrecuse la Poli.

Masor de la Telefoane

Născut în Caraș, la Berzasca, Mihai Preda a fost mai întâi un fan înfocat al Politehnicii. Profesorul Ion V. Ionescu l-a adus la club.
"L-am cunoscut prin '73-74. Era în grupul de suporteri fideli. Angajat la Telefoane, cu toții apelam la el pentru reparații. Așa s-a apropiat de club. Pe la mijlocul anilor '80 am zis că trebuie să-i găsim un rost aici. Și cum masorul nostru, Roli, dispăruse, l-am angajat", își amintește Jackie Ionescu.

De-a lungul anilor, prin mâinile sale aveau să treacă de la generațiile lui Anghel și Vlaicu la cele ale lui Timofte, Contra sau, mai recent, Pantilimon și Zicu.

A fost și "terorist"

N-a fost însă doar lapte și miere pentru "Puiu" Preda pe Bega. La Revoluție, cineva l-a confundat cu un posibil "terorist". "L-au văzut, așa, mai mare și au spus «Luați-l pe ăsta că e suspect!». Și l-au umflat, vreo două zile a fost arestat", precizează Ion V. Ionescu.
Masorul își amintise de întâmplare. "M-au urcat în tanchetă. Cineva a zis că sunt masorul lui Poli și m-au scos afară, altul a zis că masorul lui Poli avea barbă. Dar eu tocmai mă bărbierisem, pentru că apărusem în Revista Sportul, era rândul echipei noastre", rememorase "Puiu" pentru oradetimis.ro.

Smulgea brazii cu tot cu rădăcină

Jackie își amintește "polivalența" masorului și cu o altă ocazie. "Prin 79, când am revenit la Poli de la UTA, am apelat la el să mă mut. Unde locuiam, la Arad, plantasem vreo 15 brazi și voiam să-i iau cu mine. Voiam să-i scot unul câte unul. Puiu a venit și a pus mâna, i-a scos cu tot cu rădăcină din pământ, atât de puternic era! Am acum 30 de brazi la Timișoara, mulți sunt dintre aceia", adaugă fostul tehnician.

L-a salvat pe Stancu

Preda nu se ferea de nimic ce avea legătură cu Poli. Astfel, el nu ezita să sară și în apărarea fotbaliștilor. Nu era dur, deși în tinerețe a fost boxer de performanță. Astfel, în unele jocuri dure din Divizia B, s-a interpus la final între jucători și gazdele mai agresive, doar la intimidare, în rol protectiv.

S-a întâmplat și acasă, în 2004 i-a salvat pielea lui Romeo Stancu după un 1-4 cu FC Național. Acesta își amintește și de un alt talent al lui "Puiu": "Cânta foarte bine!". Nu de puține ori, la petreceri jucătorii îl rugau pe masor să le cânte melodiile preferate.

Și-a organizat propria gală de box

Printre cei atinși de vestea dispariției lui "Puiu" Preda se numără și Dan Alexa. Fostul căpitan al timişorenilor nu poate uita un eveniment aparte din "era Iancu".

"Îmi rămâne în minte acel meci de box organizat ca o gală de el. La sală, cu majorete, jucătorii invitați, tot tacâmul. Era o provocare între el și colegul Adrian «China» Rus. Normal că Puiu a câștigat, dar totul a fost pentru show. Puiu a fost un personaj! Mare colecționar și de tricouri", încheie "Chirurgul".

"Avea o privire atroce care ajuta. El nu era însă deloc agresiv, în ciuda faptului că era solid. Pe cât de mare era, pe atât de blând"
Jackie Ionescu, fost antrenor Poli Timişoara

"Puiu Preda venea la Catedrala Mitropolitană cu o geantă cu echipament de la Poli. Aducea ghetele lui Alexa, Bucur și-mi spunea să le stropesc cu agheasmă, să le ajute la joc"
Preotul Dumitru Vana, care a oficiat slujba de înmormântare

Mansour: "Ca un tată"

Și jucătorii străini l-au îndrăgit pe "Papi", cum mai era cunoscut Preda. "A fost ca un tată pentru mine din anul 2004. Un om de nota 100! Tot îmi zicea: «Fiul meu, cine ți-a făcut prima dată masaj și ai dat două goluri?». Eu îi răspundeam: «Tu, tata Puiu!» și râdeam. El apoi făcea un dans, care îmi lipsește acum", spune nostalgic Mansour Gueye, fostul vârf al timișorenilor, acum în Bulgaria, la Plovdiv.