Articol de Dan Udrea - Publicat luni, 14 iulie 2008 00:00
Lăcătuş e dur la antrenamente şi la meciuri, dar ştie şi să-şi apropie jucătorii. E diferit de Hagi şi nu se dezlipeşte aproape niciodată de Pedrazzini
Au trecut aproape 8 luni şi firele de păr alb sînt tot mai dese. 8 luni de cînd conduce Steaua, dar faţa antrenorului Lăcătuş se vede cel mai bine atunci cînd stă cu echipa zi şi noapte, 24 de ore din 24. Aşa se se petrece în cantonamentul din Flachau. În cele 6 zile de stagiu deja scurse şi-a lăsat la vedere metodele, comportamentul, nervii, trăirile, suferinţele.
Punctualitate elveţiană
Dacă n-ai ceas la Flachau, cel mai bun reper orar este exactitatea cu care Lăcătuş respectă startul antrenamentelor sau plecările spre oraşele în care au loc meciurile amicale. Dacă şedinţa de pregătire e la 11:00 dimineaţa, atunci la 11 fix Lăcătuş apare pe teren. Nici o secundă mai tîrziu! Cînd a fost amicalul cu Swindown Town, toată echipa a coborît mai devreme, stafful a venit şi el pe la fără 5, în timp ce Fiara a pus piciorul în autocar exact la ora 16:00. Cea stabilită de plecare.
29 de jucători are sub comandă Lăcătuş în cantonamentul din Austria: 3 portari şi 26 de jucători de cîmp
E dur la antrenamente
Rigoarea lui nu se opreşte aici. E dur, chiar foarte dur. Îl ajută şi vocea sa răguşită. La antrenamente are o autoritatea teribilă asupra jucătorilor. N-o aveau nici Hagi, nici Olăroiu, poate doar Piţurcă. În plus, controlează şi coordonează totul la şedinţa de pregătire. Se uită atent la ce face fiecare jucător, iar atunci cînd nu-i convine ceva reacţionează. Şi nu o face discret, ci chiar cu presa de faţă. "Ioane, nu aşa! Ce e aia, ce faci tu acolo? Treci şi fă ca lumea" e un reproş către Rada. Stă doar pe teren, niciodată pe margine. "Haide, Dayro, haide, mai repede!", îl împinge pur şi simplu de la spate pe columbian la un exerciţiu fizic. E în "coasta" fiecărui stelist, le suflă în ceafă la orice atingere de balon.
Ţigară şi "cuba" înainte de meci
La meciuri explodează şi parcă e chiar mai vulcanic decît la o partidă oficială. Înainte de joc însă pare cel mai blînd om din lume. Se aşază pe băncuţa de la terenul din Bischofschofen şi trage fum după fum dintr-o ţigară, după care îşi aranjează mereu freza. Se ridică imediat cînd vede primul jucător în gura tunelului dinspre vestiare. Atunci parcă devine fratele lor mai mare. Bate "cuba" cu fiecare dintre ei. Loveşte palma elevilor săi cu putere şi le strigă "Baftă!". Aici se opreşte calmul din Lăcătuş.
Jucătorii: "Dacă e ordin, cu plăcere!"
O dată cu fluierul de start se stîrneşte Fiara din Lăcătuş. Nu e Hagi, să stea cu gura pe ei din secundă în secundă, însă atunci cînd intervine, e dur şi nu acceptă să nu-i fie ascultate sfaturile. "Bănele, lasă-i mingea lui Ochiroşii, nu te mai duce tu să baţi cornerul", strigă de pe margine şi în secunda următoare Nicoliţă dă drumul din braţe balonului şi se îndepărtează, chiar dacă nu-i cade prea bine că mezinul din teren îi ia locul.
Golanski intră şi el în colimatorul antrenorului. "Pawel! Pawel! Paaaaaweeeeel!" e ţipătul care brăzdează toţi Alpii Austriei şi îl face pe polonez să se întoarcă pînă la urmă cu privirea spre tehnician. "Lasă protestele la arbitri! Închide gura şi joacă, ce mai rezolvi tu dacă protestezi? A ridicat fanionul, la revedere!", continuă Lăcătuş şi fundaşul revine în defensivă.
8 ani au trecut de cînd Lăcătuş şi-a încheiat cariera de fotbalist, ultimul său meci fiind în FC Naţional - CSM Reşiţa 5-1, pe 10 mai 2000, dată la care nici unul dintre actualii săi elevi nu se afla în lotul Stelei
De ce Lăcătuş e diferit faţă de Hagi
O altă diferenţă faţă de Hagi e modul în care Lăcă ştie să-şi ferească nemulţumirile evidente de ochii şi urechile elevilor săi. Rada greşeşte o minge uşoară în apărare. Primul instinct al lui Lăcătuş e să intre pe teren de furie, dar se întoarce către Pedrazzini. Gesticulează nervos şi dă din mînă a lehamite. Atît. Nu ţipă şi nu-l pune pe jucător sub presiune sau într-o postură jenantă chiar în timpul jocului, aşa cum făcea Hagi, care la un moment dat a spus cu voce tare de pe margine despre un jucător de-al său: "Ia uite-l şi p-ăsta, nici nu ştie să stea în teren!".
Cum ştie să-i motiveze
Totuşi, atitudinea milităroasă a lui Lăcătuş pe bancă e pentru unii jucători o motivaţie în plus. Exemplu: chiar în faţa sa, Neşu aleargă după o minge înaltă. Din lateral vine în viteză un adversar. "Haaaaai, îl faci din preluare", ţipă Lăcătuş. Neşu intră kamikaze, "îl face din preluare", după care şutează din prima şi prinde cadrul porţii. N-a ieşit gol, dar în ochii lui Lăcătuş sticleşte satifacţia. E o fază pe placul lui. Încă de pe vremea cînd era fotbalist. "Bravo, Bichonule!", zice "Fiara" printre dinţii încleştaţi şi cu pumnii strînşi.
200.000 de euro pe an este salariul "Fiarei" ca antrenor în Ghencea
Nu reproşează după meci
Cînd meciul se termină, brusc Fiara "dispare" şi apare blîndul Lăcătuş. Dă primele declaraţii presei înainte de a pune piciorul în vestiar, loc unde niciodată nu face reproşuri la cald. Doar îi "taie" cu privirea sa rece pe jucătorii de care n-a fost mulţumit. Totul se opreşte aici. Nemulţumirile le transmite a doua zi, la primul antrenament. De faţă cu toţi jucătorii. Dă şi nume. Rînd pe rînd, le trece în revistă toate erorile.
Lipit de Pedrazzini
Chiar dacă ţine hăţurile în mînă, nu renunţă niciodată la colaboratorii săi. Pedrazzini, cel puţin, a stat probabil în ultimele 8 luni mult mai mult timp lîngă Lăcătuş decît a făcut-o soţia antrenorului, Mariana. Se consultă nonstop. În timpul meciurilor, Lăcă se întoarce de fiecare dată şi îi spune ce carenţe tactice a observat. Înainte de a face o schimbare, la fel. Ba mai mult, la Flachau, "Fiara" a renunţat la mersul cu bicicleta, tocmai pentru a se întoarce pe jos alături de asistentul său şi să discute fiecare amănunt.
Şi mai e ceva de care nu se desparte. De pantalonii scurţi şi tricoul roş-albastre. Ambele au imprimate pe ele emblema clubului. Probabil e singurul lucru pe care Steaua l-a deplasat la Flachau, la 1.300 de kilometri depărtare de Bucureşti, şi la care Lăcătuş n-ar putea ţipa niciodată. Pentru că e inima lui. Inimă de stelist pursînge.
Lăcătuş ca fotbalist
- 414 meciuri şi 103 goluri în Divizia A
- 72 de meciuri şi 17 goluri în cupele europene
- 84 de meciuri şi 13 goluri în tricoul echipei naţionale
- 21 de trofee cîştigate în tricoul Stelei
CE SPUN JUCĂTORII DESPRE LĂCĂTUŞ
"E un antrenor exigent, dar aşa trebuie să te comporţi dacă vrei să fii mare tehnician şi să ai performanţe"
Dayro Moreno
"Am o relaţie bună cu Lăcătuş. Îmi place că tot timpul îmi explică despre care va fi rolul meu în cadrul echipei"
Arthuro
"Lăcătuş e un antrenor dur, însă a reuşit să impună disciplină, să strîngă echipa în jurul lui şi s-o facă să joace"
Nicolae Dică, după transferul la Catania
Lăcătuş e dur la antrenamente şi la meciuri, dar ştie şi să-şi apropie jucătorii. E diferit de Hagi şi nu se dezlipeşte aproape niciodată de Pedrazzini
Au trecut aproape 8 luni şi firele de păr alb sînt tot mai dese. 8 luni de cînd conduce Steaua, dar faţa antrenorului Lăcătuş se vede cel mai bine atunci cînd stă cu echipa zi şi noapte, 24 de ore din 24. Aşa se se petrece în cantonamentul din Flachau. În cele 6 zile de stagiu deja scurse şi-a lăsat la vedere metodele, comportamentul, nervii, trăirile, suferinţele.
Punctualitate elveţiană
Dacă n-ai ceas la Flachau, cel mai bun reper orar este exactitatea cu care Lăcătuş respectă startul antrenamentelor sau plecările spre oraşele în care au loc meciurile amicale. Dacă şedinţa de pregătire e la 11:00 dimineaţa, atunci la 11 fix Lăcătuş apare pe teren. Nici o secundă mai tîrziu! Cînd a fost amicalul cu Swindown Town, toată echipa a coborît mai devreme, stafful a venit şi el pe la fără 5, în timp ce Fiara a pus piciorul în autocar exact la ora 16:00. Cea stabilită de plecare.
29 de jucători are sub comandă Lăcătuş în cantonamentul din Austria: 3 portari şi 26 de jucători de cîmp
E dur la antrenamente
Rigoarea lui nu se opreşte aici. E dur, chiar foarte dur. Îl ajută şi vocea sa răguşită. La antrenamente are o autoritatea teribilă asupra jucătorilor. N-o aveau nici Hagi, nici Olăroiu, poate doar Piţurcă. În plus, controlează şi coordonează totul la şedinţa de pregătire. Se uită atent la ce face fiecare jucător, iar atunci cînd nu-i convine ceva reacţionează. Şi nu o face discret, ci chiar cu presa de faţă. "Ioane, nu aşa! Ce e aia, ce faci tu acolo? Treci şi fă ca lumea" e un reproş către Rada. Stă doar pe teren, niciodată pe margine. "Haide, Dayro, haide, mai repede!", îl împinge pur şi simplu de la spate pe columbian la un exerciţiu fizic. E în "coasta" fiecărui stelist, le suflă în ceafă la orice atingere de balon.
Ţigară şi "cuba" înainte de meci
La meciuri explodează şi parcă e chiar mai vulcanic decît la o partidă oficială. Înainte de joc însă pare cel mai blînd om din lume. Se aşază pe băncuţa de la terenul din Bischofschofen şi trage fum după fum dintr-o ţigară, după care îşi aranjează mereu freza. Se ridică imediat cînd vede primul jucător în gura tunelului dinspre vestiare. Atunci parcă devine fratele lor mai mare. Bate "cuba" cu fiecare dintre ei. Loveşte palma elevilor săi cu putere şi le strigă "Baftă!". Aici se opreşte calmul din Lăcătuş.
Jucătorii: "Dacă e ordin, cu plăcere!"
O dată cu fluierul de start se stîrneşte Fiara din Lăcătuş. Nu e Hagi, să stea cu gura pe ei din secundă în secundă, însă atunci cînd intervine, e dur şi nu acceptă să nu-i fie ascultate sfaturile. "Bănele, lasă-i mingea lui Ochiroşii, nu te mai duce tu să baţi cornerul", strigă de pe margine şi în secunda următoare Nicoliţă dă drumul din braţe balonului şi se îndepărtează, chiar dacă nu-i cade prea bine că mezinul din teren îi ia locul.
Golanski intră şi el în colimatorul antrenorului. "Pawel! Pawel! Paaaaaweeeeel!" e ţipătul care brăzdează toţi Alpii Austriei şi îl face pe polonez să se întoarcă pînă la urmă cu privirea spre tehnician. "Lasă protestele la arbitri! Închide gura şi joacă, ce mai rezolvi tu dacă protestezi? A ridicat fanionul, la revedere!", continuă Lăcătuş şi fundaşul revine în defensivă.
8 ani au trecut de cînd Lăcătuş şi-a încheiat cariera de fotbalist, ultimul său meci fiind în FC Naţional - CSM Reşiţa 5-1, pe 10 mai 2000, dată la care nici unul dintre actualii săi elevi nu se afla în lotul Stelei
De ce Lăcătuş e diferit faţă de Hagi
O altă diferenţă faţă de Hagi e modul în care Lăcă ştie să-şi ferească nemulţumirile evidente de ochii şi urechile elevilor săi. Rada greşeşte o minge uşoară în apărare. Primul instinct al lui Lăcătuş e să intre pe teren de furie, dar se întoarce către Pedrazzini. Gesticulează nervos şi dă din mînă a lehamite. Atît. Nu ţipă şi nu-l pune pe jucător sub presiune sau într-o postură jenantă chiar în timpul jocului, aşa cum făcea Hagi, care la un moment dat a spus cu voce tare de pe margine despre un jucător de-al său: "Ia uite-l şi p-ăsta, nici nu ştie să stea în teren!".
Cum ştie să-i motiveze
Totuşi, atitudinea milităroasă a lui Lăcătuş pe bancă e pentru unii jucători o motivaţie în plus. Exemplu: chiar în faţa sa, Neşu aleargă după o minge înaltă. Din lateral vine în viteză un adversar. "Haaaaai, îl faci din preluare", ţipă Lăcătuş. Neşu intră kamikaze, "îl face din preluare", după care şutează din prima şi prinde cadrul porţii. N-a ieşit gol, dar în ochii lui Lăcătuş sticleşte satifacţia. E o fază pe placul lui. Încă de pe vremea cînd era fotbalist. "Bravo, Bichonule!", zice "Fiara" printre dinţii încleştaţi şi cu pumnii strînşi.
200.000 de euro pe an este salariul "Fiarei" ca antrenor în Ghencea
Nu reproşează după meci
Cînd meciul se termină, brusc Fiara "dispare" şi apare blîndul Lăcătuş. Dă primele declaraţii presei înainte de a pune piciorul în vestiar, loc unde niciodată nu face reproşuri la cald. Doar îi "taie" cu privirea sa rece pe jucătorii de care n-a fost mulţumit. Totul se opreşte aici. Nemulţumirile le transmite a doua zi, la primul antrenament. De faţă cu toţi jucătorii. Dă şi nume. Rînd pe rînd, le trece în revistă toate erorile.
Lipit de Pedrazzini
Chiar dacă ţine hăţurile în mînă, nu renunţă niciodată la colaboratorii săi. Pedrazzini, cel puţin, a stat probabil în ultimele 8 luni mult mai mult timp lîngă Lăcătuş decît a făcut-o soţia antrenorului, Mariana. Se consultă nonstop. În timpul meciurilor, Lăcă se întoarce de fiecare dată şi îi spune ce carenţe tactice a observat. Înainte de a face o schimbare, la fel. Ba mai mult, la Flachau, "Fiara" a renunţat la mersul cu bicicleta, tocmai pentru a se întoarce pe jos alături de asistentul său şi să discute fiecare amănunt.
Şi mai e ceva de care nu se desparte. De pantalonii scurţi şi tricoul roş-albastre. Ambele au imprimate pe ele emblema clubului. Probabil e singurul lucru pe care Steaua l-a deplasat la Flachau, la 1.300 de kilometri depărtare de Bucureşti, şi la care Lăcătuş n-ar putea ţipa niciodată. Pentru că e inima lui. Inimă de stelist pursînge.
Lăcătuş ca fotbalist
- 414 meciuri şi 103 goluri în Divizia A
- 72 de meciuri şi 17 goluri în cupele europene
- 84 de meciuri şi 13 goluri în tricoul echipei naţionale
- 21 de trofee cîştigate în tricoul Stelei
CE SPUN JUCĂTORII DESPRE LĂCĂTUŞ
"E un antrenor exigent, dar aşa trebuie să te comporţi dacă vrei să fii mare tehnician şi să ai performanţe"
Dayro Moreno
"Am o relaţie bună cu Lăcătuş. Îmi place că tot timpul îmi explică despre care va fi rolul meu în cadrul echipei"
Arthuro
"Lăcătuş e un antrenor dur, însă a reuşit să impună disciplină, să strîngă echipa în jurul lui şi s-o facă să joace"
Nicolae Dică, după transferul la Catania
